Fără îndoială, bursa noastră se află sub influenţa Americii. Nu a celei de Sud, ci a mijlocului celei de nord, adică a SUA. Două elemente sunt definitorii: dolarul şi indicii lor bursieri.
Dolarii au plecat, căci criza economică mondială pe care SUA a conştientizat-o prima a chemat banii acasă, asta însemnând vânzarea masivă şi rapidă a deţinerilor în piaţa de capital (căci investiţiile în economia reală stau bine mersi), producând cea mai masivă şi rapidă cădere la bursă. În lipsa dolarilor, şi investitorii în euro s-au cam retras (oricum erau mai puţini) şi piaţa de capital a rămas numai pe seama investitorilor români sărăciţi, care se joacă de-a bursa numai în investiţii speculative, cele mai multe intra-day. Unii pierd, alţii câştigă mărunţiş. Mai există şi investitori fericiţi. Cei care deţineau controlul, majoritari sau nu, au putut datorită scăderii cu 80 - 95% a preţurilor să îşi majoreze pe nimic participarea spre 100%, unii făcând chiar şi oferte de închidere sau de preluare obligatorie. Dar asta este o altă poveste.
SUA a devenit însă din ce în ce mai influentă la BVB. Nu prin dolari, ci prin indicii săi bursieri, Dow Jones, Nasdaq şi S&P 500. Concret, aceştia au devenit o oglindă pentru BET, BET-C şi BET - FI. O oglindă infidelă însă, care te face ori mai gras, ori mai slab. Dacă America creşte, musai să crească şi BVB. Dacă scade, aşijderea. Numai că la noi totul are alte dimensiuni. O scădere de 1% la DJIA, este socotită mare în America. De aceea noi vrem să fim în ton şi scădem cu 4 - 5 %, căci nu ne mulţumim cu puţin. Chiar şi o scădere de 0,25% este de rău şi, mai ponderaţi, determinăm o scădere de 1-3 %, ca să fim în ton. O creştere de 0,5 - 1% în SUA este ceva dubios şi noi suntem circumspecţi acceptând cel mult o stagnare pe medie, dacă nu o scădere de 0,5 - 1 %, care nu este chiar scădere. Numai o creştere de 3,5% la Dow Jones a făcut să ne crească orgoliul şi am tras un +4,5 % la BET şi +7,5% la BET-FI. Dar numai după ce prin jocul creşterilor şi al scăderilor succesive indicii noştri scăzuseră cu circa 25 - 35 % faţă de o corecţie agregată de 1-2 % în SUA, corectată însă foarte rapid de modificarea raportului euro /dolar, evident în favoarea ultimului.
Hotărârea Curţii Constituţionale de a nu se accepta tăierea pensiilor a determinat, vineri, o cădere de peste 4,84 % la BET, de 4,51 la BET-C şi de 9,41 % la BET - FI, după alte trei zile de scăderi moderate, consecutive. Dacă adăugăm la aceasta şi o degradare accentuată a leului, atât faţă de euro, căt şi faţă de dolar, putem aprecia cât a scăzut capitalizarea bursieră în ultima lună. Dacă mai merge aşa un timp, avem speranţe să ajungem la valorile din februarie-martie 2009. Prietenul E.B. deja a început să-şi facă speranţe că va putea cumpăra acţiuni SIF la valoarea nominală pentru SIF3 şi maxim de două ori SIF5, iar celelalte între aceste limite. Eu nu sunt chiar aşa de optimist ca el, dar totuşi nu pot să nu mă condamn că nu am vândut o parte mare din acţiuni în aprilie - mai şi să mai aştept acum ceva scăderi, pentru a reintra din nou în piaţă. Dacă nu am făcut-o atunci, acum este cam periculos, căci dacă BVB are o caracteristică proprie, aceea este că este mult prea capricioasă. Un lucru este însă sigur: nu mă număr printre aceia care spun că nu trebuie impozitate câştigurile la bursă. Dacă tot avem SUA drept exemplu, la ei se impozitează aceste câştiguri. Aşa că zic: Trăiască America, să se pună cât mai repede pe picioare şi să vină şi la noi, cu Dow Jones, S&P 500 şi Nasdaq mai mari şi dacă vrea, să vină şi cu ceva dolari. Fie că este vorba de fonduri de investiţii, de fonduri de pensii sau de investitori privaţi.
NOTĂ: Domnul Mihai Iordache, colaborator al ziarului "BURSA", este jucător activ pe piaţa valorilor mobiliare. Orice sugestie de investiţie s-ar desprinde din articolele domniei sale trebuie considerată din acest punct de vedere. Întreaga responsabilitate privind conţinutul articolului revine autorului.