OPINII Dacă Rasdaq poate fi anchetat, Robor ce protecţie are?

"Paradoxul" Robor, dacă e să ne luăm după bancherii noştri, s-ar enunţa în felul următor: în piaţa interbancară este prea multă lichiditate, aşa că dobânzile la depozitele la termen nu au cum să crească, dar în acelaşi timp e şi foarte puţină lichiditate, ceea ce face că dobânzile la care băncile se împrumută între ele să crească rapid. Limba marilor sofisme, financereza asta...Cu ani în urmă, nişte parlamentari mai sărăcuţi cu duhul cereau anchetarea Ras­daq, muşcând momeala dintr-un mini interviu-capcană. Acum, nimeni nu pare să ceară anchetarea Robor şi nici Consiliul Concurenţei nu se autosesizează. N-ar fi chiar o premieră, s-a anchetat la case mai mari ditamai Libor-ul, darmite amărâtul nostru de Robor. Motivele? Pe de-o parte, băncile care au totuşi nevoie de lichiditate de vreme ce se împrumută între ele, nu vor să ia bani de la populaţie cu dobânzi mai mari decât media la depozitele la termen (aproximativ 1%), dar iau de la alte bănci la dobânzi mai mari decât dobânda de politică monetară (Roborul ajunsese miercuri la 2,73%, faţă de 2,5% dobânda de politică monetară). E o mostră de masochism sau un comportament de cartel?

De ce nu se întâmpla asta când Roborul intrase bine de tot la apă (până la 0,7%) , aproximativ cu un an în urmă, când dobânda BNR era la rândul său de 1,75%, dar se întâmplă acum? De ce erau băncile generoase între ele atunci, dar sunt nemiloase cu cele în nevoie acum? Să fie de vină doar schimbarea de optică a BNR, care a început recent să mai aspire din lichiditatea din piaţă (atrage resurse de la bănci la dobânda de politică monetară)? Greu de crezut, asta cât timp nu cresc şi dobânzile la depozite, cum spuneam mai sus...Şi atunci rămâne doar frumuseţea asta de raţionament: noi, băncile, ştim că inflaţia a avut un vârf de aproape 5% şi că va ajunge într-un scenariu optimist la numai 3,6% la finalul anului, cum estimează BNR. Credem că şi dobânda de politică monetară se va duce spre 3,5%, aşa că nu are rost să mai dăm banii ieftin acum, aşteptăm şi plasăm mai sus (până aici raţionamentul are o justificare în afara domeniului de preocupare a Consiliului Concurenţei). Mai departe, cum dobânzile la depozite rămân jos, este imposibil de înţeles de ce băncile care ar putea plasa la rândul lor banii populaţiei cu randamente superioare altor bănci sau în credite nu îi motivează suplimentar şi, mai mult, de ce unele acceptă să ia credite mai scumpe de la alte bănci în loc să apeleze la economiile populaţiei. Nu vor să "strice piaţa"?Poate ne răspunde Consiliul Concurenţei la această frumoasă întrebare sau măcar să ne arate dacă îl preocupă comportamentul "sincronizat" al băncilor autohtone.

Altfel, doar debitor în lei să nu te găseşti în aceste zile, mai ales dacă ai luat un credit Prima Casă cu DAE de 4%, la Robor de 0,7%. Creşterea cu 2% a Robor echivalează cu o creştere a ratelor lunare de 50%. Dacă ai ales să te împrumuţi la un raport rată/venituri de 60% (cum au făcut foarte mulţi), ai acum în faţă perspectiva de a plăti 90% din ce câştigi la bancă lună de lună. Crezi că vei da în plată? Imposibil, darea în plată nu se aplică creditelor Prima Casă. Dacă te-ar fi tras cineva de mânecă să nu te împrumuţi când dobânzile sunt la minime istorice i-ai fi acum recunoscător. Ce păcat că toată educaţia financiară cu care s-a lăudat BNR în anii post- criză s-a rezumat la tipărirea unor manuale pentru şcolarii din clasele mici în care erau învăţaţi subdiviziunile monedei şi avantajele economisirii. E drept, avantajele economisirii se văd cu ochiul liber acum,când dobânzile sunt sub 1%, iar inflaţia a ajuns la 5%.... Sau o fi fost lecţia pentru bancheri şi modul în care ar putea ei să mai economisească ceva pe spinarea deponenţilor? Că pe asta par s-o fi învăţat la perfecţie.