OPINII Guvernul privatizează tot, dar nu uită de exitul FP la Salrom

Ce noimă are cumpărarea participaţiei Fondului Proprietatea la Salrom în plină campanie de privatizări agresive demarate de Guvern?

Am aflat, marţi, că ministerele energiei, economiei şi transporturilor urmează să prezinte, până pe 15 octombrie, în Guvern, un calendar al vânzărilor de pachete de acţiuni la CE Oltenia, Hidroelectrica, Aeroporturi Bucureşti şi Portul Constanţa, proces demarat prin majorare de capital cu emitere de noi acţiuni şi vânzarea acestora pe bursă.

Simultan, statul se declara interesat să cumpere participaţia de 49% a Fondului Proprietatea la Salrom, compania naţională a sării.

Privatizările de pachete minoritare au fost justificate, în trecut, prin nevoia de transparenţă - managementul ar urma să fie forţat de micii acţionari activi în Adunarea Generală să fie cât mai performant, să îşi motiveze deciziile, rapoartele periodice obligatorii retează din tentativele de sifonare de fonduri cu care se mai confruntă companiile de stat. Ce sens are însă achiziţia participaţiei FP la Salrom, o companie unde statul are puterea de decizie, iar acţionarul minoritar are destulă forţă pentru a împiedica sau denunţa măcar derapajele conducerii companiei?

Fondul Proprietatea este oricum în proces de lichidare accelerată, iar vânzarea partipaţiei la Salrom, o societate care înregistrează profit, n-ar fi oricum prea îndepărtată. Aşa că presiunile puse pe managementul Salrom în vederea eficientizării acţiunilor sale sunt asigurate din partea viitorilor minoritari. Sigur, mai rămâne problema preţului - poate că FP nu va obţine foarte mult dacă vinde o participaţie unde statul are 51%, cu excepţia unei vânzări către... acţionarul majoritar, interesat brusc să-şi consolideze participaţia, şi care ar fi dispus să supraliciteze, doar reintră în posesia unei companii valoroase. Iar după ce redevine proprietar cu 100%, în contextul procesului de privatizări de care vorbeam la început, logic ar fi ca statul să scoată iar la vânzare un pachet minoritar, de 20-30%, urmat de listarea la bursă, nu? De ce nu s-ar lista însă pachetul minoritar (total sau parţial) deţinut de FP?

Cât ar valora pachetul de 49% din Salrom?

Compania a avut în 2015 un profit net de 15 milioane lei, în 2014, de 24 milioane lei, în 2013, de 42 milioane lei şi, în 2012, de 20 milioane lei. În portofoliul FP valoarea deţinerilor la Salrom este prinsă la 177 milioane lei, conform unei evaluări din septembrie 2015. Asta înseamnă că toată compania ar face cam dublu, cel puţin dacă pornim de la evaluarea amintită, să spunem 350 milioane lei rotunjit. Adică de 23 de ori profitul din 2015, de 14 ori cel din 2014, etc. Cam scumpă acţiunea asta, cel puţin dacă ne raportăm la rapoartele PER (price earnings ratio - numărul de ani necesari recuperării investiţiei din profit) din sectorul energetic unde se află grosul deţinerilor statului la bursă, unde se poartă intervalul 6-9. De cel puţin două ori mai scumpă astfel încât e uşor de presupus ce s-ar întâmplă cu valoarea deţinerilor FP la Salrom dacă societatea e listată înainte de vânzarea pachetului Fondului Proprietatea.

Şansa FP este deci să apară un cumpărător dispus să supraliciteze peste noapte pentru întregul său pachet, înainte de listarea la bursă (eventual solicitand doar un mic discount faţă de evaluarea din portofoliul Fondului), astfel încât profitul FP să fie asigurat. Asta deoarece valoarea de achiziţie din portofoliul Fondului este în cazul Salrom de 76 milioane lei (pachetul de acţiuni este prins în portofoliul FP din 2007). Dacă Salrom s-ar lista înainte de exitul FP, valoarea de piaţă a participaţiei Fondului ar risca poate să se apropie de cea de achiziţie, ceea ce nu se va întâmpla, cum spuneam, dacă apare miraculos un cumpărător strategic în persoana Guvernului Cioloş, iar managerii FP pot distribui apoi repede profitul marcat acţionarilor fără să mai treacă prin mecanismul de evaluare al bursei cu Salrom. Diferenţa este că sumele obţinute în urma unui exit realizat fără prea mare profit nu pot fi distribuite acţionarilor decât în urma reducerii capitalui social (cam greu în prezent pentru că FP a intrat pe pierdere) în vreme ce un exit profitabil la Salrom poate reprezenta o sursă de alimentare a unui nou program de răscumpărare de acţiuni.