English
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, va propune în şedinţa Consiliului de Miniştri, care va avea loc, marţi, la Luxembourg, prelungirea cu şase luni a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, prin care România va mai putea atrage 400 de milioane de euro din fonduri europene.
"Mâine (n.r. - marţi) este Consiliul de Miniştri la Luxemburg şi avem pe ordinea de zi un punct, propus de România, de a se discuta în consiliu posibilitatea de a prelungi cu şase luni, pentru a atrage cât mai multe fonduri europene", a spus Constantin, citat de Mediafax. Domnia sa a adăugat: "De la 108% grad de contractare, am ajuns la sub 100%. Procente importante s-au reziliat, pentru că oamenii nu au avut capacitate de cofinanţare. Fie au fost probleme în societate, fie nu s-au mai acordat credite de la bănci. E o realitate. Cred că dacă vom extinde cu şase luni de zile am putea salva încă aproximativ 400 de milioane de euro".
El a participat, luni, la conferinţa "Dezvoltarea satului românesc continuă", în care s-a discutat despre Programul de Dezvoltare Rurală 2014-2020.
"Începem o nouă muncă, pe care probabil un alt coleg ministru de-al meu o va încheia peste câţiva ani. Cred că mi-am îndeplinit oarecum misiunea. Avem un Program Naţional de Dezvoltare Rurală, aprobat de Comisia Europeană, ghidurile sunt lansate în dezbatere, iar majoritatea măsurilor vor fi lansate de la 1 iulie. Fondurile europene reprezintă enorm pentru agricultură. Este cea mai importantă sursă de finanţare. Atragerea fondurilor a mers bine în ultimii trei ani, fiind atraşi peste opt miliarde de euro. Asta s-a văzut în comerţul naţional şi în special în cel internaţional. Noul program înseamnă 9,46 de miliarde de euro, o sumă similară cu cea din Programul de Dezvoltare Rurală 2007-2013. Contribuţia bugetară de stat este de 1,46 de miliarde de euro", a spus Constantin, care a precizat că România trebuie să aibă o producţie agricolă cât mai mare pentru a reduce importurile de materii prime.
Daniel Constantin a precizat că în acest an vor fi reabilitate 35.000 de hectare de livezi, valoarea investiţiei fiind de 75 de milioane de euro.
"Măsura 4.1.a dispune pentru acest an de un buget de 75 de milioane de euro pentru reabilitarea a 35.000 de hectare pomicole dintr-un total de 170.000. Tot proiectul pentru pomicole este de 350 de milioane de euro", a mai spus Constantin.
• Constantin spune că fermierii ar putea fi despăgubiţi din cauza secetei, însă numai după acordul CE
Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a mai declarat că instituţia pe care o conduce va încerca să-i ajute pe fermierii afectaţi de secetă, el precizând că aceştia ar putea fi despăgubiţi de către stat, însă doar după ce Comisia Europeană îşi va da acordul.
"Dacă vor fi pagube, suntem pregătiţi să intrăm în dialog cu Comisia Europeană pentru eventuale despăgubiri pe care le-am putea acorda fermierilor şi nu mă refer numai la fondurile europene, ci în special la Bugetul de Stat. Pentru a putea acorda, va trebui să avem şi un acord al Comisiei Europene, pentru că reprezintă un ajutor de stat", a spus Constantin.
Domnia sa a afirmat că evaluarea pagubelor la nivel naţional nu a fost încă realizată.
"Facem o evaluare la nivel naţional. Trebuie să facem şi evaluarea eventualelor pagube. Există zone în care seceta s-a instalat deja, din păcate, în special pe zona Moldovei. Vrem să intervenim cu mai multe forme de sprijin. Am discutat deja cu fermierii, care sunt deja alertaţi de această situaţie. Încercăm să vedem dacă pe zona de irigaţii putem veni cu un sprijin şi mai mare. Noi am încercat din 2012 până în prezent să reducem costul pentru un metru cub de apă pe care îl folosesc pentru agricultură, prin reducerea costului de energie", a completat Constantin.
El a menţionat că ministerul îi va ajuta pe fermieri în cazul în care aceştia vor solicita sprijin pentru irigaţii.
"Încercăm să venim cu o facilitate vizavi de preţ, ca să stimulăm cât mai mulţi fermieri să irige. Acolo unde s-a solicitat revizia tehnică, la acele staţii de pompare şi de către acei utilizatori care au acces la infrastructură, noi am intervenit. Revizia tehnică înseamnă şi umplerea canalelor. Dacă ni se va solicita, vom aduce apa mai aproape de fermieri", a mai spus Constantin.
Daniel Constantin nu a dorit să spună ce culturi au fost afectate, pentru a nu influenţa preţurile ulterioare ale acestora.
"Nu ştiu ce suprafaţă e afectată de secetă. Dacă aş pronunţa acum anumite cifre sau pierderi, aş influenţa preţul. Ca atare, nu vreau să fac publice deocamdată aceste situaţii", a arătat Constantin, care a precizat că pentru reabilitarea infrastructurii de irigaţii Comisia Europeană şi România vor investi 345 de milioane de euro.
• Buzăul, ameninţat de o secetă care nu a mai fost de 30 de ani
Prefectul George Sava: "Continuarea lucrărilor pe canalul Siret -Bărăgan ar aduce mai multă autonomie fermierilor români"
Buzăul se numără printre judeţele avertizate de Ministerul Agriculturii asupra culturilor agricole ce pot fi compromise de seceta care ameninţă România. Agriculturii susţin că nu au mai întâlnit o astfel de situaţie în ultimele trei decenii, iar autorităţile locale spun că situaţia poate deveni critică dacă nu va ploua semnificativ în următoarele două săptămâni. Nici de la Administraţia de Îmbunăţiri Funciare nu vin veşti bune: nu se poate iriga decât o cincime din întreaga suprafaţă cultivată în judeţ.
Lipsa precipitaţiilor din ultima perioadă, dar şi temperaturile foarte ridicate anunţate pentru perioada imediat următoare ridică mari semne de întrebare asupra evoluţiei culturilor agricole. În acest context, Ministerul Agriculturii a trimis deja avertizări către toate prefecturile din ţară, prin care se trage un semnal de alarmă asupra posibilităţii instalării secetei pedologice.
George Sava, prefectul Buzăului, a declarat: "Această adresă de la Ministerul Agriculturii ne-a avertizat atât pe noi, în calitate de membri ai Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, cât şi pe membrii comitetelor locate pentru situaţii de urgenţă astfel încât dacă sunt sesizaţi de fermieri cu privire la pagubele înregistrate să ne informeze pe noi. Apoi, la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă trebuie să luăm măsurile necesare de constatare şi aprobare a situaţiilor de calamitate. În prezent, în judeţul Buzău avem o secetă moderată, cu excepţia unor suprafeţe mici, unde nu a mai plouat de peste 30 de zile. Dar dacă temperaturile ridicate vor continua ajutate de vânt, în maxim două săptămâni vom putea discuta de secetă pedologică pe suprafeţe întinse cultivate cu cereale".
La rândul lor, specialiştii de la Direcţia Agricolă ne-au explicat că sunt zone din judeţ unde nu a mai plouat de mai bine de o lună, însă, până în prezent, nu avem culturi compromise.
Cosmin Florea, directorul Direcţiei Agricole Buzău, a explicat: "Rezerva de apă în sol încă mai există. Dacă ne referim la porumb şi floarea soarelui situaţia nu este critică. Grav ar deveni dacă ar mai continua temperaturile ridicate, fără precipicaţii, încă zece zile. La rapiţă pot spune că nu înregistrăm o situaţia critică, poate la grâu în ceea ce priveşte formarea bobului şi acumularea de gluten. Aici am fi preferat să avem până acum un 20 - 30 de litri de apă acumulată pe metrul pătrat, însă în ultima perioadă nu a mai plouat".
Valeriu Călin, preşedintele AGROCERES Buzău, şi unul dintre cei mai cunoscuţi fermieri din judeţ spune că în ultimii 30 de ani nu a mai întâlnit o astfel de secetă: "O situaţie ca anul acesta am mai întâlnit în 1986, când nu a plouat decât spre sfârşitul verii şi a fost nevoie să fie semănată cultura a doua. Acum, în Buzău nu a mai plouat de două luni şi sunt culturi afectate, singurul care este mai rezistent la temperaturile ridicate este porumbul. Producţia de grâu se anunţă slabă, iar cea de rapiţă ar putea fi mai bună".
În acest context, prefectul George Sava recunoaşte că este nevoie de o strategie cu efecte pe termen lung. Reluarea lucrărilor la canalul Siret - Bărăgan ar reprezenta cea mai bună soluţie pentru producători, în opinia sa, pentru că sunt zone întinse din Câmpia Bărăganului expuse riscului secetei.
George Sava a mai declarat: "Rămâne în continuare problema acolo unde nu avem nicio sursă de irigaţie, respectiv zona mare a Câmpiei Buzăului. Sunt doar zone mici, unde oamenii şi-au forat puţuri, dar în aceste zone nu se poate vorbi de agricultură performantă. De aceea, cred că, noi, dar şi autorităţile centrale ar trebui să punem la punct o strategie cu privire la continuarea lucrărilor pe canalul Siret -Bărăgan care ar aduce mai multă autonomie fermierilor români".
În prezent, prin sistemul de irigaţii funcţional în judeţul nostru pot fi acoperite aproape 42.000 de hectare, în condiţiile în care suprafaţa cultivată depăşeşte 200.000 de hectare. Cu toate acestea, oficialii ANIF Buzău susţin că, până în prezent, nu s-au încheiat contracte de irigare decât pentru o suprafaţă de 4.252 de hectare, chiar dacă la Buzău tariful este între 34 şi 39,18 lei pentru o mie de metri cubi, adică unul foarte mic în comparaţie cu cele practicate în alte judeţe. (MARILENA DINU)
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
