PENTRU ÎNTÂRZIEREA IMPLEMENTĂRII NORMELOR EUROPENE, Infringement împotriva României, în domeniul telecom

• MCSI: Vina aparţine Parlamentului, care ţine blocat proiectul de lege din domeniu

Comisia Europeană (CE) a lansat o acţiune în justiţie împotriva ţării noastre, care vizează punerea în aplicare cu întârziere a normelor din domeniul telecomunicaţiilor, a anunţat, ieri, CE. Reprezentanţii Comisiei ne-au explicat că acest pas înseamnă declanşarea procedurii de infringement, care, deocamdată, se află în stadiu incipient: "La limită, se poate spune că solicitarea CE reprezintă un stadiu incipient al procedurii de infringement. Acest lucru nu înseamnă că se va ajunge neapărat la Curtea de Justiţie. În funcţie de cum vor reacţiona statele notificate, vom vedea ce se va întâmpla".

Comisia a trimis solicitări de informaţii către douăzeci de state membre ale UE, printre care şi Româ-nia, care nu au notificat, încă, măsurile adoptate pentru implementarea în întregime, prin legi naţionale, a noilor norme din domeniul telecomunicaţiilor. Termenul stabilit de Parlamentul European şi de Consiliul de Miniştri al UE pentru punerea în aplicare a noilor norme a fost 25 mai 2011. Potrivit reprezentanţilor CE, solicitările de informaţii iau forma unor "scrisori de punere în întârziere".

Ionuţ Negrescu, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), ne-a spus că instituţia pe care o reprezintă nu a primit, până în prezent, nicio scrisoare oficială referitoare la acţiunea CE. Domnia sa ne-a declarat că ţara noastră se află în aceas-tă situaţie din cauză că proiectul de lege pentru transpunerea cadrului legislativ european din domeniul telecom în legislaţia noastră se află blocat la Parlament, de mai bine de trei luni: "Noi am depus proiectul de lege încă din martie la Parlament, spre aprobare. Practic, nu este o problemă de conţinut, ci una de procedură".

Normele impuse de UE acordă întreprinderilor şi consumatorilor noi drepturi în ceea ce priveşte telefonia, serviciile mobile şi accesul la internet. Printre acestea, se numără dreptul consumatorilor de a schimba operatorul de telecomunicaţii într-o singură zi, fără schimbarea numărului de telefon, dreptul la mai multă claritate în ceea ce priveşte serviciile oferite clienţilor şi o mai bună protecţie a datelor cu caracter personal înregistrate online.

Deşi procedurile legislative sunt în curs în toate statele membre ale UE, iar majoritatea statelor membre au informat Comisia în privinţa unor măsuri de punere în aplicare, doar şapte ţări din cadrul Uniunii (Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Malta, Suedia şi Regatul Unit) au notificat Comisiei faptul că au pus în aplicare în întregime noile norme.

Celelalte douăzeci de state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Spania) trebuie să răspundă "scrisorilor de punere în întârziere", în termen de două luni.

Dacă CE nu primeşte răspuns sau dacă nu este mulţumită de răspunsul primit, poate trimite statelor membre în cauză o solicitare formală de punere în aplicare a legislaţiei (sub forma unui "aviz motivat" în temeiul procedurilor UE în constatarea încălcării obligaţiilor) şi, în cele din urmă, poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Punerea în aplicare în mod rapid şi consecvent a acestor norme este o prioritate a Agendei Digitale pentru Europa - una dintre cele şapte iniţiative pilot pentru dezvoltarea economică a Uniunii Europene - precizează comunicatul CE.

Ministrul de resort Valerian Vreme a lansat, recent, Agenda Digitală pentru România, întocmită în baza Agendei Digitale pentru Europa. Potrivit domniei sale, Agenda Digitală, care are şapte piloni, vizează definirea rolului esenţial pe care utilizatorul tehnologiei informaţionale şi comunicaţiilor îl joacă în realizarea obiectivelor pentru 2020.

Pilonii pe care se axează documentul sunt următorii: o piaţă digitală unică dinamică, interoperabilitatea şi standardizarea, încrederea şi securitatea, accesul rapid şi ultrarapid la Internet, cercetarea şi inovarea, creşterea gradului de alfabetizare digitală şi avantajele tehnologiei informaţiei şi comunicării pentru provocările sociale.