PENTRU PRIMA DATĂ DUPĂ 1990, Inflaţia anuală coboară sub 7%

• Calculul inflaţiei nu face un serviciu credibilităţii Institutului Naţional de Statistică, apreciază Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată

Inflaţia calculată de Institutul Naţional de Statistică a fost de 0,4% în luna aprilie faţă de luna martie, iar inflaţia anuală a coborît pentru prima dată după anul 1990 sub 7%, pînă la 6,92%.

Liviu Voinea, directorul de cercetare al Grupului de Economie Aplicată, consideră că cifrele date publicităţii de INS şi calculul aferent sînt lipsite de credibilitate. Domnia sa apreciază că este greu de crezut că inflaţia din aprilie a fost de doar 0,4% avînd în vedere creşterea preţurilor la utilităţi şi cheltuielile pricinuite de Paşte.

Domnul Voinea crede că numai cineva care nu a fost la cumpărături luna trecută nu ştie că inflaţia a fost mai mare.

Analistul financiar Florian Libocor consideră că majorarea preţurilor cu doar 0.42% în aprilie a fost unul din factorii care explică scăderea inflaţiei anuale pînă la minima ultimilor 15 ani de 6.9%. Domnia sa a adăugat că un al doilea factor care explică acest rezultat este faptul că din seria de 12 indici lunari folosiţi la calculul indicelui anual a fost scos indicele aferent lunii aprilie 2005 (de 1,8%, nivelul maxim lunar al anului trecut).

La creşterea preţurilor din aprilie au contribuit mărfurile alimentare cu 0,18 puncte procentuale, mărfurile nealimentare cu 0,17 puncte şi serviciile cu 0,07.

Directorul Grupului de Economie Aplicată consideră că modalitatea de calcul al inflaţiei folosită de INS are o serie de deficienţe, cum ar fi faptul că INS culege date pentru calculul creşterii preţurilor într-o lună, doar în primele zece zile ale lunii respective şi numai de la un număr restrîns de puncte de vînzare. De aceea, referindu-se la inflaţia de luna trecută, Liviu Voinea a spus: "contează cine numără voturile şi nu cine contează". Domnia sa ne-a şi explicat de ce este aşa: "să luăm exemplul cărnii de porc, putem să spunem că preţul ei a scăzut dacă luna aceasta nu mai luăm în calcul preţul pentru un kilogram de muşchi, ci al unui kilogram de os" .

Liviu Voinea susţine că numai majorarea preţului la combustibili (de peste 2%) ar fi trebuit să genereze o inflaţie lunară de 0,2%. INS susţine însă că preţul combustibililor a crescut cu 0,2%, în aprilie. De altfel, benzina s-a scumpit în a doua parte a lunii aprilie, iar INS nu a contabilizat-o.

Principalul efect al raportării subevaluate a inflaţiei este scăderea puterii de cumpărare a populaţie ale cărei salarii sînt indexate cu inflaţia comunicată oficial, chiar dacă aceasta este mai mică decît adevărata creştere a preţurilor, ne-a explicat Liviu Voinea. Domnia sa consideră că inflaţia este o variabilă fără sens la noi, din cauza, economiei noastre puternic discrepantă regional. Directorul GEA crede că o variantă mai fericită de estimare a inflaţiei la noi ar fi una bazată pe calculul a opt inflaţii corespunzătoare fiecărei regiuni de dezvoltare economică. Iar acestea să fie agregate cu ponderea pe care regiunile o au în PIB.

• Inflaţia mică scade posibilitatea creşterii dobînzii de politică monetară

Florian Libocor crede că, în contextul inflaţiei comunicate de INS pentru luna trecută, probabilitatea asociată unei posibile creşteri a ratei de dobîndă în şedinţa BNR de astăzi este foarte mică (însă nu poate fi eliminată). Din punctul său de vedere, o creştere a dobînzilor acum ar face mai mult rău (pe partea de deficit extern) decît bine (pe partea de dezinflaţie) şi, de aceea, Florian Libocor apreciază că BNR nu va decide astăzi o creştere a dobînzii.

Florin Cîţu, economist şef "ING Bank", vede de asemenea o probabilitate mică pentru majorarea dobînzii de politică monetară a BNR. Domnia sa ne-a explicat că majorarea dobînzii este justificată de dobînzile pozitive foarte scăzute din martie, de doar 0,1%, dar şi de faptul că estimările sale pentru inflaţie arată că aceasta nu va coborî în banda de variaţie stabilită de BNR în următoarele opt trimestre. De altfel, majorarea dobînzii la noi nu va atrage o presiune de apreciere a leului, în condiţiile în care şi SUA şi UE aplică o politică monetară mai restrictivă.