PHILIPS: "Strategia naţională de sănătate - principala provocare a ţării"

Costurile ridicate pentru asistenţă şi tratament, bugetul insuficient, tehnologia veche, salariile, lipsa personalului şi a profesionalismului, precum şi capacitatea instituţională slabă reprezintă, în continuare, principalele probleme ale sistemului de sănătate, potrivit reprezentanţilor companiei "Philips", producător în domeniul tehnicii sanitare.

Potrivit acestora, la nivel global, există un deficit de 4 milioane de persoane care să lucreze în domeniu. În ţările dezvoltate, cheltuielile pentru formarea specialiştilor din sănătate se ridică la o jumătate de miliard de dolari, iar, după formare, aceste persoane emigrează, au mai spus sursele citate.

Ţara noastră alocă sănătăţii doar 5,6% din PIB, comparativ cu 12% din PIB - proporţia pe care ţări precum Austria sau Olanda o alocă sănătăţii. Astfel, România cheltuieşte anual în jur de 700 de euro pe cap de locuitor, iar statele menţionate - circa 4.000 de euro.

Din banii cheltuiţi în sănătate, 41%-42% merg către spitale, 14% la ambulatoriu şi 2% în administraţie, în timp ce în Cehia şi Germania pentru partea administrativă se alocă 0,2% şi, respeciv, 0,1% din totalul sumelor destinate sistemului sanitar.

O soluţie pentru finanţarea sectorului o reprezintă fondurile europene.

Reprezentanţii Philips au subliniat, ieri, în cadrul unei întâlniri cu presa, că, în exerciţiul bugetar 2007-2013, pentru spitale au fost alocate 148 de milioane de euro, adică 1% din valoarea totală alocată pentru România, în timp ce Ungaria a beneficiat de 1,3 miliarde euro pentru acest domeniu.

La noi, au fost contractate lucrări de 165 de milioane de euro, pentru modernizarea a 59 de spitale şi achiziţionarea de echipamente, lucrările pentru 12 dintre unităţile spitaliceşti fiind finalizate şi restul aflându-se în derulare. Cererea a depăşit cu 200% valoarea alocată iniţial, au menţionat sursele citate.

Pentru exerciţiul financiar următor, Comisia Europeană a solicitat o strategie naţională pentru sănătate, care să arate, printre altele, modul în care care vor fi utilizaţi banii şi ce segmente au nevoie de finanţare.

Astfel, banii vor fi alocaţi în baza unui contract de parteneriat între CE şi România, care să vizeze priorităţile, modalitatea de atingere a ţintelor şi obligaţiile.

"Strategia naţională de sănătate a României este principala provocare a ţării", au menţionat reprezentanţii "Philips", subliniind că ţările cu succes în domeniu au un sistem de sănătate care a început să funcţioneze cu 15-20 de ani în urmă.

"Philips" a realizat, împreună cu IMAS, un sondaj despre starea şi atitudinea românilor privind sănătatea.

În octombrie 2012, când a fost făcută cercetarea, 58% din respondenţi au afirmat că tehnologia exis­tentă nu este suficientă pentru diagnosticare incipientă şi tratament, în timp ce acum un an 63% dintre cei chestionaţi au fost de părere că tehnologia existentă nu este de ajuns.

Totodată, peste 57% dintre români îşi apreciază starea de sănătate ca fiind "bună" sau "foarte bună", doar 4%-5% dintre respondenţi considerând că starea lor de sănătate este "excelentă".

În rândul populaţiei, problemele şi dificultăţile sistemului medical rămân aceleaşi: lipsa profesionalismului şi a personalului, costurile ridicate pentru asistenţă şi tratament, precum şi bugetul insuficient alocat sistemului public de sănătate, tehnologia veche şi insuficientă, salariile mici.

La nivel global, preocuparea unanimă a guvernelor actuale este asigurarea şi dezvoltarea unui sis­tem de sănătate echitabil şi durabil, axat pe prevenirea îmbolnăvirii populaţiei. În acest sens, Uniunea Europeană dezvoltă un program de dezvoltare ambiţios pentru următorii zece ani - Europe 2020 -, prin care îşi propune să asigure statelor membre o creştere sustenabilă în domeniul medical.

În perioada 2014-2020, Comisia Europeană intenţionează să aloce fonduri structurale de 374 de miliarde euro. Cele 27 de ţări membre UE vor putea accesa în jur de 5 miliarde euro pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale, iar ţările din Europa Centrală şi de Est au la dis­poziţie 145 miliarde euro pentru modernizarea sistemului medical, arată sursele citate, adăugând că statele membre care doresc să atragă fonduri structurale trebuie să aibă pregătită o strategie de consolidare a sistemului sanitar.