PLASAMENTE ALTERNATIVE Cea mai scumpă sculptură din lume

Nici nu-şi reveniseră bine românii după Paşte, că la New York o casă londoneză de licitaţii şi vînduse un Brîncuşi. Şi nu oricum, ci cu un preţ record, care detronează precedentul record la sculptură, care aparţinea tot lui Brîncuşi. Altfel spus, Christie's a vîndut, la sala sa din Rockeffeler Plaza, New York, "Oiseau dans l'espace", sculptură din galeria păsărilor-săgeată ale lui Brîncuşi care ilustrează, se spune, brevetele piloţilor americani. Dacă estimarea lucrării era de 8-12 milioane de dolari, preţul de adjudecare a ajuns la 27,460 milioane de dolari, un nivel ce depăşeşte cele vreo 18 milioane care stăteau în capul clasamentului de exact 3 ani. În mai 2002, la o vînzare Christie's ţinută la New York în aceeaşi sală de licitaţii, un superb cap feminin din bronz placat cu aur şi semnat de Brîncuşi, estimat la 8-10 milioane, a fost adjudecat cu peste 18. Altfel spus, preţul s-a dublat şi rămăsese cel mai mare obţinut de o sculptură la o licitaţie publică.

Noul record este deţinut de un fulger de marmură din care Brîncuşi a întruchipat o măias-tră al cărei nume străinii nu-l traduc decît, cel mult, prin numele explicativ "pasărea în spaţiu". Ca în cea mai bună tradiţie a unei sculpturi de Brîncuşi, piesa are şi un postament elaborat, format dintr-un cub din piatră de 23,5 cm înălţime peste care vine un scurt cilindru, tot din piatră, de 13 cm înălţime, pe care se află şi semnătura lui Brîncuşi, iniţialele C.B. "Pasărea în spaţiu" are şi ea 85,5 cm, dar este din marmură gri-albăstruie. Piesa a fost vîndută împreună cu un certificat de autenticitate din partea lui Friederich Teja Bach şi cu o istorie extrem de interesantă. Realizată prin 1922-1923, această "Pasare în spaţiu" a fost achiziţionată, în 1928, de Léonie Ricou, o doamnă din înalta societate pariziană al cărei salon era frecventat de marii artişti ai epocii, printre care şi Brîncuşi. Genialul nostru conaţional se număra şi printre artiştii care au reprezentat-o pe amfitrioană prin arta lor. Sculptura în lemn numită misterios "Doamna L.R." din 1914-1917 este unanim considerată a o reprezenta pe prima proprietară a celei mai scumpe sculpturi din lume. Interesant este că această lucrare era necunoscută pîna în prezent şi despre Léonie Ricou se ştia că avea trei sculpturi de Brîncuşi: o "Măiastră" din bronz polizat, un "Sărut" şi o "Muză adormită". Descoperirea prezentei sculpturi a schimbat şi această informaţie. În 1928, "Pasăre în spaţiu" a fost transportată la Bruxelles, acolo unde Léonie Ricou şi cel de-al doilea soţ al său, belgianul Alexandre Stoppelaere, urmau să se mute. A rămas acolo pînă în 1937, la 7 septembrie, mai exact, cînd a fost vîndută strămoşilor celui care o deţinea cînd a fost vîndută la licitaţia Christie's. Din momentul vînzării, de aproape 70 de ani, sculptura a rămas neexpusă, ba chiar necunoscută.

Despre "Păsările" lui Brîncuşi s-au scris, deja, biblioteci întregi şi încă se va mai scrie. Specialiştii vor descifra multe sensuri şi înţelesuri în aceste creaţii ale celui plecat din Hobiţa Peştişanilor la Parisul luminilor, dar alte multe viziuni scoase din piatră şi metal de el vor rămîne nerevelate. Prin maniera şi anul execuţiei, cea mai scumpă sculptură din lume este plasată la începutul ciclului de "Păsări în spaţiu", cînd, ţineţi bine minte, cu 50 de ani în urmă, stilizarea zborului era perfectă. Acest ciclu este un al treilea stadiu pe care sculptorul l-a înfăptuit, temeinic şi pe îndelete, fiecare pas la timpul său, în şirul său de reprezentări ale zborului păsărilor. Şi fiecare nou stadiu este tot mai înălţat în zbor, iar zborul şi pasărea sînt tot mai stilizate, simple, mai desprinse de sol şi materie. Dacă primele păsări sînt mai mult păsări, lucrările din ciclul "Păsărilor în zbor" sînt mult mai mult zbor.

Unul dintre cei mai apreciaţi şi evocaţi specialişti în opera lui Brîncuşi, Friedrich Teja Bach, care dă şi certificatul de autenticitate a operei, nu se abţine să amintească în discuţia legată de "Păsările" lui Brîncuşi despre "Peşti", scriind că această sculptură recent descoperită şi imediat vîndută este una din începutul seriei de "Păsări în spaţiu", dar nu este încă, în spaţiu ci rămîne pe pămînt, prin robusteţea sa, şi este mai mult ca un peşte în aer. Este mult de combătut aici, prea multă inconsecvenţă în plasarea materială a viziunii, ori pasăre pe pămînt, ori peşte în aer, indecizie cu care Brîncuşi nu ar fi fost de acord. Poate că lucrarea de la începutul anilor '20 ai secolului trecut nu este asemenea celor care încoronează viziunea "Pasăre în spaţiu" a lui Brîncuşi din anii '30, nici ca supleţe şi nici ca dimensiuni, dar este evident că liniile sînt mult mai cizelate, că formele aviare clare care se observă la alte "Păsări" sînt doar sugerate, cît să facă din "Pasăre în spaţiu" o pasăre în spaţiu, şi nu un stilet modern, un coup-papier pentru uriaşi sau un fulger împietrit pur şi simplu.

De altfel, mie mi-e cam frică, în ultimul timp, cînd aud de certificate de autenticitate semnate de Friedrich Teja Bach, mai ales cînd e vorba de descoperiri de ultimă oră ale unor capodopere ce au stat zeci de ani ascunse pentru a ieşi la iveală tocmai acum, la fix să le autentifice dînsul şi să mai scriu eu o poveste mustind de suspiciune. Departe de mine gîndul de a pune sub semnul întrebării autenticitatea acestei piese, că nu degeaba s-a dat pe ea atîta amar de bănet, într-un mediu transparent şi bine reglementat, unde spălarea de bani şi vînzarea de falsuri sînt fooooarte greu posibile, dar nu pot să nu mă gîndesc la o poveste mai veche, cu un bot de bronz de Brîncuşi, găsit după o lungă uitare şi autentificat de Remus Niculescu, pardon, dînsul era cu Grigoreştii de la Alis, de Friederich Teja Bach vroiam să scriu, de fapt.

Cititorii fideli ai acestei rubrici îşi amintesc povestea pentru că am semnalat-o şi înainte de a se produce, cînd era doar o propunere în catalog, dar şi după vînzarea sa cu 100 de mii de lire sterline, în limitele estimării de 80-120 de mii de lire sterline, ceea ce, în dolari, înseamnă mai mult bine. Vreţi să mai citiţi o poveste adevărată? În februarie 2003, casa Christie's a vîndut, la Londra natală de această dată, o piesă de bronz de mici dimensiuni şi destul de ilizibilă, considerată a fi un studiu pentru "Rugăciune", monumentul buzoian şi funerar al lui Petre Stănescu. Nu asta este povestea, ci cea care însoţeşte lucrarea: proprietarul care a scos-o la vînzare a cumpărat-o de la un oarecare Tamburo, şef al turnătoriei Valsuani din anii '30 pînă în 1965. Pornind de la premisa că lucrarea nu prea avea suficiente valenţe artistice pentru a fi lăsată "în viaţă" de creator, exigentul Brîncuşi, că Valsuani este turnătoria unde s-au turnat multe dintre adevăratele şi finitele sale creaţii, şi că semi-anonimul domn Tamburo nu era şef la firmă cînd s-a turnat "Rugăciune", ci zeci de ani după, propuneam o adevărată poveste: directorul găseşte nişte forme în care s-au turnat, cu mult înainte, nişte studii de mici dimensiuni ale unei lucrări de Brîncuşi şi le mai umple şi el cu nişte bronz, nu se ştie de cîte ori şi nu se ştie dacă el le-a comercializat, dacă a avut de gînd să facă asta sau tot urmaşii sînt de vină. Revenim de pe tărîmul fabulaţiilor cu menţiunea că piesa a fost descoperită după ce rămăsese mult timp necunoscută şi era autentificată de dr. Friedrich Teja Bach.

Pentru ca paranoia coincidenţelor şi interpretărilor să fie completă să amintim şi povestea cu falsificatorul american cu nume lituanian, care promitea lucrări de maeştri pe care le-ar fi moştenit de la un maharajah indian, precum cei cu care începuse Brîncuşi să lucreze la un moment dat. Printre marile nume ale artei cărora le atribuia oferta sa se afla şi Brîncuşi. Nu sînt menţionate tentative de escrocherii cu Brîncuşi falşi, dar presa nu se abţinea să observe că şi "Pasăre în spaţiu", sculptură de Brîncuşi aflată la National Gallery din Australia, ţara unde l-au prins pe escrocul balto-american, provine de la un maharajah indian. Spuneam atunci că americanul îşi evalua pseudo-Brîncuşiul la 28 de milioane de dolari şi că asta ar fi făcut-o cea mai scumpă sculptură din lume. Recenta vînzare de la New York transformă în realitate aceste trei elemente: "Pasăre în spaţiu", aproape 28 de milioane de dolari şi titlul de cea mai scumpă sculptură din lume.