PLASAMENTE ALTERNATIVE Dolari cu milioanele, pentru artă

Întotdeauna a fost o plăcere să vorbim despre comerţul cu obiecte de artă, în termeni de sute de milioane de dolari. Ba chiar de miliarde. Era la momentul "noiembrie în New York", când se petrec campaniile de mari vânzări de la Christie's şi Sotheby's.

La Christie's, licitaţiile-vedetă din noiembrie au adus trei sferturi de miliard de dolari, Sotheby's, mai puţin, de aceea am lăsat pentru data următoare povestea de la această casă londoneză de licitaţii de artă, ce merge umăr la umăr cu surata sa londoneză, pe care, la vârsta lor de un sfert de mileniu, le desparte doar câţiva ani.

Sotheby's a avut două seturi de şedinţe, de zi şi de seară, una Modern Art, a doua Contemporary Art. Toate adunate ajung cu greu la o jumătate de miliard de dolari. Ceea ce este mai puţin ca trei sferturi de miliard, sau chiar miliardul întreg, dacă adunăm toate licitaţiile campaniei Christie's de la New York, dar nu este deloc de lepădat. Sotheby's a mers pe linia tradiţională a licitaţiilor de noiembrie new-yorkez, în timp ce Christie's a aruncat totul pe piaţă, testându-i limitele. Şi a câştigat mai mult ca Sotheby's.

"Modern Evening Auction", din 16 noiembrie, a fost primul "atac" al Sotheby's din această campanie. Preţul cel mare nu a venit de la lucrarea de pe copertă, un autoportret al Fridei Kahlo, ci de la "Coin du bassin aux nympheas", de Monet, desigur. Este o piesă mai pătrăţoasă decât "Nuferii" lui Monet vânduţi la Christie's, la licitaţia colecţiei Cox. Şi mult mai scumpi. Dacă aceia primiseră 6,270 milioane de dolari, la Sotheby's, estimarea a fost la cerere şi adjudecarea la 50,8 milioane de dolari.

Din cele 282 de milioane ale licitaţiei, 75, deci un sfert, au fost aduse de Claude Monet, de fapt de cele patru lucrări cu semnătura sa. Pe lângă nuferii de aproape 51 de milioane de dolari, s-au mai dat trei picturi de Claude Monet. " Antibes vue de la Salis" a primit 13,342 milioane de dolari, " Saules au soleil couchant", aproape 9 milioane, şi "La Berge B Lavacourt, neige", tot peisaj, cu trei milioane de dolari.

Autoportretul Fridei Kahlo, cu Diego Rivera în cap, se numeşte, deloc surprinzător dar cam banal, "Diego y yo", Diego şi eu, adică Diego Rivera şi ea, Frida Kahlo. Această ofertă avea estimare între 30 şi 50 de milioane de dolari şi a plecat la 34,883 milioane de dolari. Lucrarea, cam A4, este teribilă, chipul Fridei, înlăcrămat, îl are desenat pe frunte pe Diego Rivera, soţul ei, marele muralist mexican, care şi el are un al treilea ochi pe frunte. În partea dreaptă, sus, scrie frumos, ca o etichetă, Mexico, Frida Kahlo 1949. Diego y yo. Pe spate, mai are un text: para Florence y Sam con el cariZo de Frida. Mexico, Junio de 1949. Cei care primesc dragostea Fridei, pe acest ultim mare autoportret al artistei sunt Florence Arquin şi soţul ei, Sam Williams, americani foarte apropiaţi de Frida şi Diego. Există numeroase fotografii ale celor doi pictori mexicani realizate de Florence Arquin, amintiri, dar şi interviuri. De la urmaşii celor doi americani, pictura a ajuns la licitaţia Sotheby's din New York din mai 1990, unde s-a vândut cu 1,4 milioane de dolari, fiind prima operă latino-americană care a trecut de un milion de dolari.  

Pe al treilea loc al podiumului preţurilor de la licitaţia new-yorkeză Modern Evening Auction se află o lucrare de Pierre Soulages, artist francez care va împlini 102 ani în Ajunul Crăciunului din acest an. Pictura sa abstractă, în roşu şi negru, din 1961, a trecut uşor de 20 de milioane de dolari, estimarea maximă sperând la 12. Este a treia licitaţie în care apare, precedentele fiind la Christie's, în 1987, şi la Drouot-Montaigne, în 1989.

La mică distanţă, cu 19,7 milioane, vine una dintre creaţiile în echilibru ale lui Alexander Calder. O alta, mai mică, a primit 3,3 milioane, iar o pictură, în care cu greu l-ai recunoaşte pe autorul instalaţiilor precedente, a primit 1,078 milioane de dolari. O lucrare clasică de Calder, cu bucăţele de metal colorat, în echilibru savant pe o reţea de metal foarte subţire, a apărut şi în licitaţia cu pretenţii mai mici, Modern Day Auction, unde a primit 2,5 milioane de dolari, estimarea îndrăznind doar până la 1,5.

La "contemporani", care au adus, pe 18 noiembrie, aproape 120 de milioane de dolari, vedeta a fost Lichtenstein, Roy Lichtenstein, artistul, nu vreun prinţălău iute împuşcător de urşi ţinuţi de harghiteni de mâni şi de picioare. În numita Contemporary Evening Auction, Roy Lichtenstein a fost prezent cu patru piese, inclusiv cea mai scumpă. Enigmatic numită "Two Paintings: Craig...", o pictură în maniera uşor de recunoscut a artistului, a primit un pic peste 20 de milioane de dolari. "Mirror", o lucrare cu rastelul tipografic cunoscut, doar în alb şi negru, a primit 4,618 milioane de dolari, iar un studiu pentru "Bedroom at Arles", replică Roy Lichtenstein la celebra pictură a lui Vincent van Gogh, a primit ceva mai puţin, dar foarte puţin mai puţin, 4,255 milioane de dolari. O lucrare pe aluminiu, destul de simplistă, din 1997, a fost adjudecată la 1,472 milioane. Cu excepţia acesteia, lucrările Roy Lichtenstein din expoziţie au pornit în lume de la Leo Castelli, fie din proprietatea sa, fie de la galeria lui. Italian, prin naştere, Leo Castelli a venit la Bucureşti în anii '30, ca să lucreze în asigurări, dar, după căsătoria cu Ileana Sonnabend, au început amândoi o carieră legendară în comerţul cu artă.

Ar cam trebui să încheiem aici povestea campaniilor de vânzări spectaculoase de artă din aceste noiembrie la New York, deşi mai sunt lucrări excepţionale şi preţuri de milioane de semnalat şi în celelalte licitaţii, cele "day", cu preţuri mai mici şi un număr mai mare de oferte. Dar, gândurile cu forme moderniste şi culori impresioniste ce ne populează universul în acele momente ne sunt spulberate şi statisticile date peste cap de o licitaţie strecurată chiar în mijlocul numitei campanii, una cu o singură ofertă şi aceea nefiind pictură.

Este vorba de un exemplar tipărit al Constituţiei SUA, unul dintre cele 500 tipărite imediat, chiar la 17 septembrie 1787, când a fost votată în unanimitate, unul dintre cele 13 exemplare care au supravieţuit până în zilele noastre, şi unul dintre cele două care nu se află în colecţii instituţionalizate, adică este pe piaţă. Este unul dintre acele momente când o părticică din istorie îţi lasă impresia că poate fi cumpărată şi dusă acasă, să fie a ta şi numai a ta. Şi acum a fost aşa, adică posibil, iar cel care a reuşit asta a oferit 43,173 de milioane de dolari americani.