POLUARE O lume nebună!

Capacitatea oamenilor de a distruge mediul înconjurător reprezintă o uriaşă ameninţare pentru planetă. De la o zi la alta ne parvin ştiri îngrijorătoare legate de încălzirea globală, poluare, efectul de seră sau fenomene naturale scăpate de sub control.

Săptămâna trecută, municipalitatea oraşului Beijing a decretat cod roşu de alertă din cauza poluării atmosferice, prima din 2016. Un valul de ceaţă toxic s-a abătut asupra nordului Chinei, relatează AFP, citat de Agerpres. Cum fenomenul este estimat să dureze aproape cinci zile, municipalitatea a decis să recurgă la circulaţia alternativă pentru a diminua efectele nocive. Şantierele vor rămâne închise, iar uzinele şi fabricile sunt obligate să-şi restrângă activitatea sau să oprească producţia. Beijingul a decretat primul cod roşu de alertă în decembrie anul trecut. A fost vorba atunci de un anunţ inedit după introducerea în 2013 a unui sistem de urgenţă împotriva poluării atmosferice. Valul de ceaţă poluantă care afectează frecvent Beijingul provine în principal din combustia cărbunelului utilizat pentru curentul electric şi încălzire, a căror cerere creşte în lunile friguroase de iarnă. Poluarea atmosferică este o mare problemă pentru China, ţară care a cunoscut o industrializare accentuată în ultimele decenii. Astfel, la nivelul anului 2012, China înregistra emisii ale gazelor cu efect de seră în creştere cu 190% faţă de nivelul anului 1990, în timp ce SUA atingea emisii de peste 6,8 miliarde de CO2, în creştere cu 4,3% faţă de anul 1990. La nivel european, emisiile au înregistrat o scădere de 20% în aceeaşi perioadă, situându-se la 4,7 miliarde de tone CO2. La New York, SUA au anunţat o reducere de 300 de milioane de tone a emisiilor proprii de CO2 până în anul 2030 şi au cerut ca economiile dezvoltate, dar şi cele emergente să se ralieze acestui efort, acţionând ca o comunitate globală.

Dincolo de poluarea industrială, în 2014 a fost lansată o nouă ipoteză legată de sursa încălzirii globale. Suprafaţa Oceanului Arctic s-ar putea afla la originea emisiilor de metan, un important gaz cu efect de seră, potrivit unui studiu realizat de experţii în climă. Oamenii de ştiinţă au constatat concentraţii importante de metan în apropiere de suprafaţa oceanului, în special în zonele în care apar bucăţi de gheaţă. Astfel, printr-un mecanism până acum necunoscut, apele de la suprafaţa Oceanului Arctic ar putea reprezenta o sursă importantă de metan, "potenţial sensibil la schimbările înregistrate la nivelul suprafeţei îngheţate a mării", au explicat autorii studiului, coordonat de Eric Kort de la Institutul de tehnologie din California (Caltech), publicat de Nature Geoscience. Savanţii au constatat deja că metanul, captiv vreme de milioane de ani în permafrostul din Siberia şi din America de Nord, "evadează" din sol atunci când temperaturile cresc. El contribuie astfel la încălzirea globală, care generează, la rândul ei, ca într-un cerc vicios, o eliberare suplimentară de metan în atmosferă. 2015 a fost cel mai cald din ultimii 136 de ani şi 2016 a început la fel de "fierbinte", potrivit datelor oferite de NASA, luna ianuarie a fost cea mai caldă de când se fac măsurători precise. Conform NASA, temperatura medie la nivel global a fost în ianuarie cu 1,13 grade Celsius mai ridicată decât valoarea normală. Potrivit agenţiei americane National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA), citată de agenţia France Presse, în ianuarie 2016, temperatura medie de pe planetă la suprafaţa solului a fost cu 1,56 grade Celsius peste cea a secolului al XX-lea, o creştere s-a înregistrat şi în ceea ce priveşte oceanele cu 0,86 de grade Celsius peste media secolului trecut.

În cadrul celei de-a 21-a Conferinţă ONU, desfăşurată între 30 noiembrie şi 11 decembrie 2015 la Paris s-a ajuns la concluzia că, până la sfârşitul acestui secol, creşterea temperaturii trebuie limitată până la doar 2 grade. Suma necesară pentru aplicarea măsurilor care să permită atingerea acestui obiectiv se ridică la aproximativ 100.000.000.000 de dolari. ONU a estimat că schimbările generate de încălzirea globală vor obliga 50 de milioane de oameni să se refugieze în emisfera nordică a planetei, până în anul 2020.