Potenţialul educaţiei deschise, prezentat astăzi la conferinţa Educaţie Deschisă România

A doua ediţie a conferinţei naţionale Educaţie Deschisă România a avut loc astăzi, cu ocazie căreia a fost abordat atât potenţialul resurselor educaţionale deschise în învăţământul preuniversitar şi în cercetare, cât şi problema drepturilor de autor pentru materialele educaţionale.

Evenimentul a fost organizat de Fundaţia pentru o societate deschisă în parteneriat cu Guvernul României, prin Departamentul de Servicii Online şi Design, cu sprijinul Ambasadei Marii Britanii în România şi al Bibliotecii Naţionale a României, cu ocazia Săptămânii Internaţionale a Educaţiei Deschise.

"Un sistem de educaţie deschis este cel care se îmbunătăţeşte permanent prin analiză şi evaluare; caută să înlăture barierele din calea accesului la educaţie, punând accentul deopotrivă pe calitate şi echitate; foloseşte eficient şi transparent resursele; este conectat la tehnologie şi, prin tehnologie, la lumea modernă. Deschiderea educaţiei contribuie la creşterea echităţii prin acces la resurse, îmbunătăţirea calităţii educaţiei, creşterea interesului comunităţii faţă de educaţie, stimularea inovaţiei şi îmbunătăţirea investiţiei în educaţie pe termen lung", declară Ovidiu Voicu, directorul Departamentului de Politici Publice al Fundaţiei pentru o societate deschisă, autorul raportului Educaţie deschisă în sistemul preuniversitar, prezentat azi, în cadrul conferinţei. Resursele educaţionale, materialele educaţionale, indiferent de cadrul formal sau non-formal în care sunt folosite, trebuie să poată fi reutilizate, îmbunătăţite de alţi producători de conţinut şi utilizate liber de orice persoană care este interesată de informaţie.

Două dintre recomandările pentru încurajarea educaţiei deschise în învăţământul preuniversitar sunt: 1) crearea Bibliotecii Şcolare, prevăzută în Legea Educaţiei, care ar putea fi o platformă care să găzduiască resurse educaţionale deschise la nivel naţional; Acest demers nu implică alocări financiare noi, ci aplicarea cu stricteţe a principiului orice resursă produsă cu bani publici va avea acces deschis. 2) transparenţa şi integritatea unităţilor de învăţământ, prin publicarea bugetelor instituţiilor şi respectarea procedurilor de consultare de către Ministerul Educaţiei.

La nivel academic, accesul nerestricţionat la resursele de cercetare este îngrădit pe de-o parte de veniturile pe care autorul trebuie să le primească, dar şi de politica editurilor sau platformelor care găzduiesc documente ştiinţifice, care nu pun la dispoziţie decât contra-cost materialele.

Referitor la drepturile de autor asupra materialelor educaţionale, participanţii la conferinţa Educaţie Deschisă România au pornit discuţia de la Raportul Juliei Reda, care propune o evaluare a legislaţiei drepturilor de autor prin prisma nevoii de flexibilitate, în funcţie de tipurile de materiale şi de scopul utilizării acestora. În timp ce reprezentantul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, Răzvan Câşmoiu, prezent la eveniment a susţinut mai degrabă dreptul producătorului de conţinut, participanţii au pledat în cadrul evenimentului pentru o abordare în funcţie de contextul utilizării lor. De pildă, Ministerul Educaţiei, ar trebui să ofere manualele digitale în formate prelucrabile, fără ca dreptul de reutilizare a acestora să fie îngrădit de proprietatea firmei care a câştigat achiziţia publică, conform aceluiaşi principiu, orice resursă produsă cu bani publici va avea acces deschis.

Educaţie Deschisă România a reunit 130 de participanţi, profesori, inspectori şcolari, reprezentanţi ai asociaţiilor de elevi, ai organizaţiilor non-guvernamentale şi autorităţilor publice, un număr aproape dublu faţă de prima ediţie, dovadă a interesului crescut, în rândul tuturor actorilor inetersaţi pentru deschidere şi acces liber la resurse de învăţare.

Conferinţa naţională Educaţie Deschisă România aa fost organizată prin proiectul Rapoartele Societăţii Deschise, finanţat prin granturile SEE 2009-2014, în cadrul Fondului ONG în România.