Presiunea schimbărilor climatice: locuitorii oraşelor, tot mai afectaţi de temperaturile extreme

Durata şi frecvenţa valurilor de căldură din România au crescut semnificativ în ultimele decenii, iar proiecţiile indică un viitor tot mai fierbinte. Până în 2040, aproximativ 50% din populaţia urbană va fi afectată de temperaturile extreme, în special în oraşe precum Bucureşti şi Craiova, potrivit raportului "Starea Climei - România 2024". Documentul atrage atenţia asupra intensificării fenomenelor climatice extreme şi a impactului major pe care acestea îl vor avea asupra sănătăţii publice şi economiei.

• Escaladarea crizei climatice globale

Criza climatică globală a atins un punct critic în 2023, cu o creştere a temperaturii medii globale de 1,48°C faţă de perioada preindustrială, subliniază raportul. Aproape jumătate din zilele anului trecut au depăşit pragul de 1,5°C stabilit prin Acordul de la Paris, indicând o direcţie alarmantă a evoluţiei climatului global. Aceste schimbări au un impact profund şi în România, care resimte deja intensificarea valurilor de căldură. Între 1950 şi 2023, durata şi frecvenţa valurilor de căldură au crescut semnificativ, în special în sud-vestul şi estul ţării, unde aceste fenomene s-au prelungit cu peste 25-30 de zile. Proiecţiile pentru viitor arată că acest trend va continua până la sfârşitul secolului, afectând profund sănătatea publică şi productivitatea economică, în special în zonele urbane.

• Seceta - o ameninţare majoră

Pe lângă valurile de căldură, seceta devine o problemă din ce în ce mai gravă pentru România. În perioada 2018-2023, secetele moderate, severe şi extreme au afectat suprafeţe tot mai mari din ţară, cu efecte devastatoare asupra agriculturii şi securităţii alimentare. Seceta din 2018-2021 este considerată cea mai lungă şi gravă înregistrată până acum, iar fenomenul de aridizare continuă să influenţeze profund ecosistemele şi producţia agricolă.

În plus, furtunile severe au devenit tot mai frecvente, în special în estul şi nordul ţării, iar condiţiile favorabile pentru astfel de evenimente meteorologice extreme s-au intensificat între 1940 şi 2023. Proiecţiile pentru perioada 2025-2050 indică o continuare a acestor tendinţe, cu un impact negativ semnificativ asupra agriculturii şi infrastructurii.

• Urbanizarea şi efectele insulelor de căldură

Oraşele din România devin tot mai vulnerabile în faţa schimbărilor climatice. Fenomenul de Insulă de căldură urbană, unde zonele citadine devin mai calde decât cele rurale, amplifică efectele valurilor de căldură. Diferenţele de temperatură între oraşe şi zonele înconjurătoare pot ajunge până la 7-8°C. Acest fenomen va afecta în mod direct aproximativ jumătate din populaţia urbană până în 2040.

• Politicile climatice - o necesitate urgentă

Raportul subliniază importanţa politicilor climatice integrate pentru adaptarea la schimbările climatice. Deşi România a implementat măsuri pentru eficienţa energetică şi promovarea energiei regenerabile, lipsa unei legi naţionale a climei şi implementarea deficitară a măsurilor existente evidenţiază nevoia unei viziuni integrate. Pactul Ecologic European şi Legea Europeană a Climei stabilesc obiective clare pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2050, însă tranziţia energetică necesită o transformare profundă. Sectorul energetic, dominat încă de combustibilii fosili, se află în centrul acestei tranziţii. România are planuri ambiţioase de creştere a capacităţilor de energie regenerabilă şi nucleară până în 2050, dar electrificarea economiei şi dezvoltarea infrastructurii de stocare a energiei sunt cruciale pentru a atinge aceste obiective.