PREVĂZUTE ÎN PARTEA A DOUA A CONTRACTULUI DINTRE GDLES ŞI AUTORITĂŢI General Dynamics a început producţia transportoarelor Piranha V pentru statul român

• (Interviu cu Marinică Mîrzu, general manager GDELS România şi Stefan Stuck, director pentru afaceri şi servicii internaţionale pe Sud-Estul Europei, în cadrul GDELS)

Războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina şi noile mişcări în actualul context regional au loc într-un moment în care Armata Română nu şi-a îndeplinit ţintele privind înzestrarea sa, ţinte stabilite în cele zece programe de achiziţie de echipamente şi tehnică militară modernă. În afara scutului anti-aerian de la Deveselu, a sistemelor de rachete defensive Patriot achiziţionate pentru el, de contractul aflat în derulare de joint-venture-ul încheiat între General Dynamics şi Uzina Mecanică Bucureşti pentru cele 226 de transportoare blindate Piranha V, de achiziţionarea unor avioane F-16 second-hand din Spania, Portugalia şi, recent, Norvegia, de sistemele de apărare de coastă HIMARS şi de demararea contractului pentru camioanele de transport ce vor fi construite la Petreşti de compania italiană Iveco, restul programelor de achiziţie sunt blocate - vezi cazul achiziţiei corvetelor marine - sau nu au fost încă demarate - aşa cum este cazul achiziţiei elicopterelor de atac, dronelor şi altor echipamente tehnice de luptă de ultimă generaţie. Poate de aceea autorităţile de la Bucureşti, inclusiv preşedintele Klaus Iohannis, au insistat pe lângă partenerii occidentali pentru întărirea Flancului Estic al NATO prin constituirea unui grup internaţional de luptă în ţara noastră, grup ce va deveni activ în următoarea perioadă.

În aceste condiţii, organizarea, la finalul săptămânii trecute, la Bucureşti a celei de-a opta ediţii a expoziţiei Black Sea Defence, Aerospace and Security a reprezentat o oportunitate pentru Vasile Dîncu - ministrul Apărării Naţionale - şi Florin Spătaru - ministrul Economiei, pentru a constata care sunt noutăţile în acest domeniu şi ce s-ar potrivi pentru nevoile urgente ale forţelor armate române. Printre participanţii la BSDA 2022 s-a numărat şi compania General Dynamics European Land Systems (GDELS), cu ai cărei reprezentanţi - Stefan Stuck, director pentru afaceri şi servicii internaţionale pentru sud-estul Europei în cadrul GDELS şi Marinică Mîrzu, general manager al GDELS România - am realizat următorul interviu.

Reporter: Cum se derulează joint- venture-ul semnat de General Dynamics cu Uzina Mecanică Bucureşti pentru etapa a doua a contractului privind cele 227 de transportoare blindate Piranha V destinate Forţelor Terestre Române?

Marinică Mîrzu: În acest moment am demarat producţia transportoarelor Piranha V prevăzute în a doua parte a contractului încheiat cu statul român. Cooperarea dintre GDELS şi UMB este una bună, avem foarte multe lucruri de făcut împreună, proiectul este complex, deoarece la finalul lui trebuie să asigurăm că întregul produs este fabricat în România, de către cele două companii, într-o coordonare perfectă a activităţii. Avem acum şi forţă calificată de muncă la partenerul din România. Am ajuns să avem, numai pe partea de producţie, 180 de angajaţi calificaţi, la care se adaugă partea de management. Avem spaţiul necesar, capacităţile, resursele, utilajele, echipamentele şi instrumentele care ne permit ca în acest moment să spunem că fabrica din România este una similară celei din Mowag, Elveţia.

Este foarte important să menţionăm că, odată construită această capacitate de producţie în România, ea va rămâne aici, va continua producţia la nivel regional. Nu avem intenţia să stopăm producţia respectivă după încheierea contractului privind transportoarele Piranha V destinate forţelor terestre române. Mai mult, dacă Ministerul Apărării Naţionale va avea şi alte cerinţe, este de ajuns să îşi amintească faptul că deja are o unitate de producţie la Bucureşti la care poate apela în orice moment, pentru derularea oricărui alt program strategic. Joint-venture-ul cu UMB este realizat în beneficiul infrastructurii şi know-how-ului necesare industriei naţionale de apărare.

Spre deosebire de ceilalţi competitori, noi suntem primii care am realizat în ţară o capacitate modernă de producţie a transportoarelor blindate, am instruit şi calificat angajaţii şi am făcut transfer de tehnologie.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre produsul pe care îl prezentaţi în cadrul BSDA 2022, vehiculul de luptă Ascod 42?

Stefan Stuck: Ascod 42 este un vehicul de luptă deosebit faţă de cele construite până acum. Vorbim de fapt despre o platformă de luptă pentru infanterie, vehiculul având o greutate cuprinsă între 38 tone şi 48 tone, din care 19 tone sunt destinate armelor şi muniţiilor. Cu toate acestea, oferă o protecţie foarte bună pentru militarii care îl manevrează şi care se află în vehiculul respectiv, având un standard foarte ridicat de protecţie împotriva minelor. Deşi, la prima vedere pare un vehicul impresionant, Ascod 42 poate fi transportat în condiţii normale atât pe calea ferată, cât şi pe şosea. În ceea ce priveşte sistemele de arme, vehiculul oferit de noi poate utiliza o varietate de tunuri de la diferiţi producători, variind de la calibrul 25 milimetri la 120 milimetri, precum şi rachete antitanc ghidate. Armamentul principal al vehiculului este format dintr-un tun ATK Mk44 Bushmaster II de calibru 30 milimetri şi o mitralieră de 7,62 milimetri. În plus, în turela MT-30 MK2 - realizată de compania Elbit Systems - este ascuns un lansator retractabil pentru două rachete ghidate antitanc Spike.

Reporter: Acest nou vehicul de luptă poate constitui următorul pas al colaborării dintre GDELS şi Ministerul Apărării din România?

Stefan Sutck: Deocamdată nu. Produsul este construit în Spania şi Austria, pentru proiecte derulate în Spania, Marea Britanie şi Filipine. Dar dacă Ministerul Apărării Naţionale va considera că are nevoie de acest vehicul de luptă, după derularea contractului pe care îl avem pentru transportoarele Piranha, noi suntem pregătiţi să livrăm şi acest produs - Ascod 42, care, în opinia noastră, prin tehnologia modernă pe care o are inclusă este optim pentru forţele terestre române.

Marinică Mîrzu: De altfel, gândirea sau scopul strategic al companiei GDELS este de a considera România şi întreaga regiune ca făcând parte din piaţa noastră. Când vorbim despre home-market, vorbim despre capabilităţi de producţie precum cele din Spania, Elveţia, Germania şi Austria. România intră acum în sistemul General Dynamics, avem joint-venture-ul semnat cu Uzina Mecanică Bucureşti şi colaborăm cu alte câteva companii din ţară.

• Lipsa forţei de muncă, creşterea preţurilor din energie şi disfuncţionalităţile din lanţurile de aprovizionare - probleme reale pentru industria de apărare

Reporter: Referitor la produsul prezentat la expoziţia BSDA 2022, vehiculul şenilat (n.red. - tancul) Ascod 42, vă gândiţi să faceţi, dacă Ministerul Apărării vă va solicita, un nou joint-venture pentru construirea acestuia în România, cu o altă uzină mecanică care a avut proiecte pentru realizarea de tancuri, cum ar fi Uzina Automecanica Moreni? Sunteţi deschişi în acest sens unei cooperări cu o altă uzină mecanică din industria naţională de apărare?

Stefan Stuck: În primul rând trebuie să ne ocupăm de actualul joint-venture încheiat cu partenerul nostru local, să ducem la final contractul semnat cu statul român pentru livrarea tututor transportoarelor blindate Piranha V pe care ne-am angajat că le vom fabrica împreună cu partenerii noştri din Bucureşti. În al doilea rând, da, suntem deschişi realizării oricărui alt parteneriat, mai ales că privim mereu către suportul pe care ni-l poate oferi industria locală de apărare. Suntem gata să discutăm cu companiile din România, pentru că la finalul zilei este mai important să stabilim relaţii de colaborare cu firme din mai multe domenii de activitate, care activează în industria naţională. Aşa va beneficia întreaga industrie, compania cu care lucrăm acum şi companiile care vor dori să intre în colaborare cu GDELS. În România însă este nevoie de forţă de muncă, iar asta reprezintă o problemă acum. Dacă o companie are nevoie de noi angajaţi, este mai greu să îi găsească în acest moment în zona în care îşi desfăşoară activitatea şi trebuie să recruteze personal din ţară pentru a-şi acoperi deficitul de muncă cu care se confruntă.

Reporter: Pentru că aţi menţionat problema privind lipsa forţei de muncă necesară acestui domeniu de activitate, am dori să ştim ce alte probleme pun presiune asupra companiilor din industria de apărare? Creşterea preţurilor din energie, războiul din Ucraina, întreruperile sau întârzierile mari din lanţurile de aprovizionare şi-au pus amprenta asupra activităţii desfăşurată de General Dynamics la nivel european?

Stefan Stuck: Acestea sunt marile provocări cu care ne confruntăm acum. Ca orice altă companie, lucrăm îndeaproape cu furnizorii noştri, cu partenerii noştri, pentru a ne livra la timp componentele necesare, dar provocarea este în continuare foarte mare şi nu putem nega că este un lucru care cred că îngrijorează toate companiile din acest domeniu. Este o problemă importantă, pe care din fericire, reuşim să o gestionăm deocamdată în parametri normali, dar muncim din greu pentru a găsi soluţii pentru depăşirea rapidă a actualei situaţii existentă pe plan global.

Reporter: Aceste probleme se vor reflecta în costul de producţie al vehiculelor pe care le construiţi? Va exista o creştere a preţurilor pentru clienţii finali?

Marinică Mîrzu: Chiar dacă ne aflăm sub o presiune mare din cauza situaţiei globale privind lanţurile de aprovizionare, ne focusăm pe realizarea contractului pe care îl avem în derulare cu statul român pentru transportoarele blindate Piranha V, contract care se va derula în termenii stabiliţi la semnare, adică vom livra produsele la preţul la care ne-am angajat, fără nicio modificare a acestuia. Ne aflăm în situaţia în care observăm creşterile de preţuri din jurul nostru, în domeniul electricităţii, în cel al gazelor naturale, apei, vedem cât de dificil este pentru toată lumea, dar noi avem un contract şi suntem focusaţi să îl ducem la capăt în condiţiile stabilite la semnarea acestuia, chiar dacă problemele de mai sus pun o presiune foarte mare asupra bugetului companiei. Este important să menţionăm că, deşi am semnat contractul în 2018, până la finalizarea lui în 2023 noi ne vom achita de toate obligaţiile asumate, în ciuda condiţiilor externe şi a fluctuaţiei preţurilor în anumite domenii.

Reporter: Vă mulţumim!