PRO AGRO:  "Nu există o politică fiscală coerentă care să-i încurajeze pe fermieri să se înregistreze fiscal"

Fermierii români nu beneficiază de o politică fiscală coerentă care să-i încurajeze să se asocieze şi să se înregistreze fiscal, a declarat luni preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor din Agricultură, Industria alimentară şi Servicii conexe din România - Pro Agro, Emil Dumitru, în cadrul conferinţei "Legume în spaţii protejate".

Dumitru a subliniat:"Ne tot încurajaţi şi ne vorbiţi frumos despre asociere. Aproape că îmi plăcea ceea ce auzeam legat de asociere, dar lucrurile nu stau chiar aşa. Pentru că în continuare nu avem o politică fiscală coerentă prin care să-i încurajăm pe fermieri, pe legumicultori, să se înregistreze fiscal cu zero taxe, să se poată capitaliza şi, după, statul va putea să strângă mai mulţi bani", a subliniat Dumitru.

O altă problemă din sector este faptul că statul dă ajutor de minimis atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor fizice înregistrate fiscal, iar astfel de demers creează o competiţie neloială în piaţă.

"Pentru că unul pleacă cu roşia cu 9% TVA, în timp ce altul pleacă cu normă de venit. Unul plăteşte CASS, iar altul nu plăteşte CASS. Asta este realitatea agriculturii româneşti şi a legumiculturii", a completat Dumitru, citat de News.ro.

Dumitru a mai spus că fermierii români nu au avut timp să se capitalizeze.

Preşedintele Pro Agro a subliniat faptul că se vorbeşte despre o legislaţie de încurajare a fermierilor pentru a se asocia. Un exemplu în acest sens l-a reprezentat adoptarea legii cooperativelor, care nu fost pusă încă pusă în practică.

În ceea ce priveşte sectorul de legume, directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom Legume-Fructe din România, Aurel Tănase, susţine că acesta este sectorul cu cele mai mari facilităţi investiţionale din Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

"Trebuie să vedem cum facem, astfel încât în anul 2017- 2018 să putem să prindem cât se poate de multe fonduri şi să pornim nişte acţiuni care să se finalizeze cu rezultate pozitive", a completat Tănase.

În perioada 2015 - 2020, sunt alocaţi anual 13 milioane de euro din fonduri europene pentru susţinerea cultivării legumelor în spaţii protejate. Însă în 2015, fermierii nu au reuşit să acceseze decât 2,5 milioane de euro din cauza unor neînţelegeri.

Tănase a explicat: "Sunt multe probleme şi una dintre misiunile pe care le avem este să comunicăm pentru că din cauza lipsei de comunicare am pierdut foarte mult. În 2015, sectorul nostru pe sprijinul cuplat a avut 13 milioane de euro, din care peste 10,5 milioane de euro nu au fost absorbiţi de fermieri. De ce? Pentru că la timpul respectiv ne-am făcut datoria şi am cerut aceste fonduri. Dar pe o interpretare dată de Ministerul Agriculturii de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) reieşea că solariile care se află pe o distanţă mai mare de doi metri între ele şi nu au 1.000 de mp erau declarate neeligibile. Din 3.500 de hectare pentru care erau alocaţi bani, doar 23,6 hectare au fost eligibile".

Potrivit directorul general al Organizaţiei Interprofesionale Naţionale Prodcom, în România există 7.500 de hectare cultivate cu legume în spaţii protejate, din care 4.000 sunt pentru autoconsum, iar 3.500 de hectare cultivate în scopuri comerciale.

Acesta a mai spus că anul trecut a reuşit să aducă o echipă de la APIA care să vadă condiţiile reale şi pentru 2017 a reuşit să reducă condiţia de eligibilitate de la 1.000 de mp la 300 de mp, astfel încât legumicultorii români să acceseze cât mai mult fonduri europene din suma disponibilă.

Un alt sprijin acordat fermierilor care cultivă roşii în spaţii protejate este acordat de stat. Guvernul a aprobat la sfârşit lunii ianuarie o hotărâre prin care producătorii agricoli sunt susţinuţi printr-un program să cultive tomate în spaţii protejate (sere, solarii), astfel încât să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă, valoarea sprijinului financiar acordat beneficiarilor fiind contravaloarea în lei a sumei de 3.000 de euro pe an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi nu poate depăşi echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare.