Problemele noastre din agricultură, pe masa Bruxelles-ului

În România, fragmentarea excesivă a terenurilor şi lipsa de asociere între agricultorii au făcut ca exploataţiile de subzistenţă să deţină circa 45% din totalul suprafeţei agricole utilizate,potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), remise redacţiei. Aceleaşi date arată că exploataţiile de semi-subzistenţă utilizează circa 16% suprafaţa agricolă a ţării.

La momentul actual, datele MADR arată că, în ţara noastră, sunt înregistrate 48 de grupuri de producători de legume-fructe, o organizaţie de producători pe acelaşi domeniu, 2 grupuri de producători de tutun, 3 grupuri de producători de cartof, 4 grupuri de producători de cereale şi oleaginoase, 240 de cooperative agricole şi 393 de organizaţii de îmbunătăţiri funciare. Paradoxal, faptul că aproximativ 60% din agricultura noastră este neperformantă şi produce parţial pentru piaţă ar putea reprezenta un atu serios pentru cele două delegaţii româneşti în tentativa de a obţine ceea ce şi-au propus la negocieri.

Propunerile delegaţiei noastre la Congresul Agricultorilor Europeni

O delegaţie a agricultorilor noştri, formată din reprezentanţii FNPAR şi din cei ai Federaţiei Agrostar, vor prezenta, săptămâna aceasta, la Congresul Agricultorilor din Europa, o listă de propuneri a producătorilor agricoli din ţara noastră privind viitorul sectorului.

În domeniul zootehnic, în condiţiile în care cererea de produse animaliere şi mai ales carne la nivel mondial este în continuă creştere, agricultorii noştri vor milita pentru menţinerea, în cadrul PAC, a mecanismelor de sprijin pentru producţia de carne care valorifică furajele fibroase, păşunile şi fâneţele din zonele de deal şi munte.

"Trebuie menţinut ajutorul financiar cuplat cu producţia în sectorul producţiei de carne care valorifică direct păşunile şi fâneţele, fără acest sprijin s­pecific, existând riscul depopulării unor zone de producţie agricolă care nu au alternative, şi concentrarea producţiei zootehnice doar în zonele de câmpie", se arată în documentul de poziţie al delegaţiei noastre, remis redacţiei.

Daniel Botanoiu, directorul executiv al FNPAR, ne-a explicat: "Crescătorii de animale din Romania solicită prelungirea acordării sprijinului financiar din bugetul naţional până în anul 2013. Crescatorii de animale din România nu sunt egali, în prezent, cu crescătorii de animale din celelalte state ale UE. Ei nu sunt admişi în comerţul intracomunitar, nu pot face export, nu beneficiază de restituţii la export, trebuie să realizeze într-un termen foarte scurt investiţiile pentru introducerea reglementărilor cu privire la biosecuritate, bunăstarea animalelor şi protectia mediului".

În ceea ce priveşte biocarburanţii, delegaţia noastră susţine necesitatea de a utiliza biocarburanţi în UE precum şi introducerea de măsuri fiscale atractive la nivelul statelor membre care să permită dezvoltarea acestei noi industrii. Agricultorii noştri vor solicita alinierea urgentă a subvenţiei agricultorului român la nivelul celor de care beneficiază agricultorii europeni, şi vor propune şi reglementarea, la nivel european, a condiţiilor de producţie a plantelor modificate genetic.

În ceea ce priveşte irigaţiile, agricultorii români vor susţinere din partea statului pentru investiţii şi pentru acoperirea costurilor cu energia utilizată la irigat.

"Solicităm creşterea mai rapidă a nivelului plăţilor directe, la nivelul celor din UE 15, ţinând cont de faptul că plătim aceleaşi preţuri (poate chiar mai mari la anumite produse) pentru: energie, carburanţi, sămânţă, pesticide, îngrăşăminte, costurile creditelor bancare etc", ne-a spus Daniel Botanoiu.

Potrivit documentului, partea română va solicita şi menţinerea mecanismelor de intervenţie pentru cereale şi evitarea reducerii plăţilor directe către producători.

• Cioloş la Consiliul Miniştrilor din Agricultură

Pe de altă parte, în perioada 29-30 septembrie va avea loc, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Miniştrilor Agricultură şi Pescuit din Uniunea Europeană.

În marja reuniunii Consiliului vor avea loc întâlniri trilaterle între Preşedinţia franceză a Uniunii, Comisia Europeană şi Statele Membre, scopul întâlnirilor fiind acela de a discuta priorităţile fiecărui stat membru în vederea reformării PAC.

"Preşedinţia franceză va informa Consiliul cu privire la stadiul negocierilor legate de al PAC, în vederea reformării acesteia începând din 2013, obiectivul preşedinţiei franceze fiind acela de a ajunge la un acord politic pe această tema până la sfârşitul mandatului", se arată într-un comunicat al MADR.

Partea română, reprezentantă de ministrul agriculturii Dacian Cioloş va propune, printre altele, alinierea subvenţiilor de care beneficiază agricultorii români, la nivelul celor europene, deblocarea programului SAPARD şi prelungirea acestuia şi pentru 2009.