Noile prognoze de primăvară ale Comisiei Europene au adus două implicaţii majore pentru ţările din ECE-5 (Republica Cehă, Slovacia, Polonia, Ungaria şi România). Perspectiva pentru 2010 în ceea ce priveşte PIB-ul acestor ţări este în continuare mai bună decât cea avansată în prognozele din toamnă ale CE sau în Programele de Stabilitate pregătite de fiecare ţară la începutul acestui an, fiind foarte apropiată de prognoza analiştilor Erste Group. Grecia a fost singura ţară afectată de revizuirea în scădere a estimărilor de creştere, fiind obligată să înceapă procesul de consolidare mai devreme decât celelalte ţări din zona euro.
• Prognozele privind cresterea PIB (2010)
Analiştii Erste Group împărtăşesc viziunea CE conform căreia, dintre toate ţările din ECE, numai Polonia, Slovacia şi Republica Cehă vor înregistra în 2010 o creştere peste nivelul zonei euro, în timp ce România va înregistra un nivel foarte apropiat (România 2010F EB 0,9/EC 0,8 vs. Zona euro 2010F EB 0,7/CE 0,9). "Preconizăm (în linie cu prognozele CE) că începând cu anul 2011, economia românească şi cea maghiară vor avea performanţe mai bune decât cele înregistrate în zona euro, care va fi supusă unor constrângeri din cauza amânării consolidării", se arată într-un comunicat al Erste Group remis redacţiei..
• Prognoze privind creşterea PIB (2011)
Mai interesante decât prognozele privind indicatorul PIB au fost însă datele publicate cu privire la finanţele publice, deoarece deficitele se menţin la un nivel ridicat peste tot în Europa. În rândul ţărilor din grupul ECE-5 se preconizează că numai deficitele României şi Poloniei vor depăşi media din zona euro (6,6%), menţinându-se însă clar sub deficitele ridicate înregistrate în rândul ţărilor PIGS (Portugalia, Italia, Grecia şi Spania). Mai mult, CE consideră că cele patru ţări vor fi nevoite să depună un efort de consolidare mai mare (prin reducerea balanţei structurale cu 0,8-5,9 puncte procentuale în 2010, în comparaţie cu cele 0,1-1,0 puncte procentuale luate în calcul pentru ECE-5) pentru a confirma aceste prognoze. Pentru ţările ECE-5, consolidarea este puţin mai slabă faţă de datele menţionate în Rapoartele de Stabilitate publicate recent; şi în special în România unde, pentru a se atinge reducerea deficitului structural cu 2 puncte procentuale, se impune o accelerare mai puternică a reducerilor de cheltuieli. Alţi membri ai zonei euro nu vor trece la consolidarea bugetelor înainte de 2011, prin urmare deficitul structural al unora dintre ei va înregistra o creştere în 2010.
• Prognozele CE privind deficitul fiscal, datoria publică şi efortul de consolidare
Startul timpuriu al consolidării fiscale din ECE şi, în general, nivelul mult mai scăzut al datoriei publice, permit în mod clar ţărilor din ECE-5 să îşi menţină perspectiva pozitivă de creştere puternică după 2011. Se preconizează o scădere a datoriei publice a Ungariei raportat la PIB mult sub media zonei euro (79% faţă de 85%), în timp ce datoria publică a României, Slovaciei şi Republicii Cehe, raportat la PIB, va rămâne la mai puţin de jumătate din media zonei euro. Noile prognoze ale CE indică o îmbunătăţire clară a finanţelor publice din Ungaria, iar deficitul structural al ţării este estimat la 2,1% (o estimare mai bună cele 3,6% din PIB prevăzute pentru Germania în 2010), în timp ce România şi Polonia trebuie să îşi intensifice eforturile de consolidare pentru a-şi putea respecta planurile de consolidare fiscală.
România: "În comparaţie cu Programul de Stabilitate, ritmul creşterii economice a fost redus la sub 1% în 2010, din cauza unei reveniri mai lente a consumului intern, în conformitate cu prognoza noastră actuală. Comisia Europeană preconizează o creştere mai rapidă în 2011, după o revenire mai puternică a cererii interne, atât la nivel de consum, cât şi la nivel de investiţii. Deficitul bugetar rămâne o preocupare importantă, dat fiind că reformele din sectorul public sunt întârziate şi, conform scenariului actual, este foarte probabil ca România să realizeze consolidarea fiscală în 2012 (deficit bugetar sub 3% din PIB ESA), cu excepţia cazului în care guvernul va exercita presiuni pentru accelerarea reformelor din sectorul public. Dat fiind deficitul semnificativ al veniturilor din primul trimestru al anului 2010 (în special din TVA, contribuţii la asigurările sociale şi impozit pe venit), FMI ar putea fi de acord cu un obiectiv mai generos privind deficitul bugetar pentru 2010. S-ar putea ca guvernul să fie obligat să majoreze TVA-ul şi cota unică de impozitare pentru a putea respecta noul obiectiv privind deficitul. Considerăm însă că o creştere a impozitării nu poate înlocui reformele din sectorul public - fără a mai vorbi despre presiunile tot mai mari asupra inflaţiei", a declarat Cristian Mladin, analist, Banca Comercială Română.