PROPUNEREA ANGAJAŢILOR DIN INDUSTRIA DE APĂRARE Agenţie Naţională de Tehnică Militară şi Offset sau crearea unui holding pentru exportul de armament

Sistemul actual de organizare a industriei de apărare nu este viabil, nu corespunde cerinţelor actuale, nu poate asigura dotarea forţelor armate nu are viitor, iar revigoarea acestei industrii este posibilă doar prin contopirea a trei sau patru entităţi - care acum se află în subordinea a trei ministere - într-o singură entitate ce ar urma să se afle în coordonarea directă a Guvernului, se arată într-un document care a ajuns pe masa de lucru a comisiilor pentru reformă şi privatizare din Parlament, întocmit de Alianţa Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), care ni l-a transmis în exclusivitate. Viitoarea entitate ar urma să fie denumită Agenţia Naţională de Tehnică Militară şi Offset, se arată în documentul citat.

"Industria de apărare se află într-un moment de răscruce. Grupurile de lucru constituite pentru elaborarea Strategiei industriei de securitate, prea multe (22), nu vedem cum ar putea propune ceva clar, concret, eficient în acest sens. Să nu uităm că în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a aprobat (avizat) o strategie, care este de fapt o discuţie legată de ce produc, mai bine spus ce spun că produc, 9-10 societăţi din cele 22 cu capital de stat din industria de apărare", arată autorii documentului respectiv, care susţin că singura soluţie este crearea unei agenţii la nivel guvernamental.

Ei propun ca printre principalele atribuţii ale agenţiei să se numere elaborarea strategiei de reorganizare, redimensionare şi restructurare a operatorilor economici din industria de apărare, validarea programelor de restructurare ale acestor companii, elaborarea criteriilor şi procedurilor de certificare a furnizorilor unici, elaborarea strategiei de dezvoltare a industriei de apărare pe ansamblu şi pe domenii de activitate, fundamentarea necesităţilor de finanţare în vederea menţinerii capacităţilor de producţie, în cazul funcţionării sub pragul de rentabilitate şi exercitarea, în numele statului român, a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea acestuia de acţionar la operatorii economici din industria de apărare.

"Finanţarea funcţionării Agenţiei se asigură de la bugetul de stat şi, în completare, din surse proprii şi atrase. Achiziţiile de pe piaţa externă a sistemelor de arme şi echipamentelor cu destinaţie militară, de către instituţiile din cadrul SNAOPS (n.red. - Sistemul Naţional de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă naţională) se vor efectua numai cu avizul Agenţiei, care va impune condiţii suplimentare pentru import cum ar fi: offset direct şi indirect, cooperare în producţie, transfer de know-how, licenţe şi altele asemănătoare. Achiziţiile de pe piaţa externă vor fi realizate numai în măsura în care Agenţia va certifica că furnizorii unici din industria de apărare nu pot realiza produsele solicitate la performanţele, calitatea, termenele de livrare şi preţul oferit de firmele străine", se arată în documentul înaintat de ASIAA membrilor comisiilor parlamentare pentru reformă şi privatizare.

• Agenţie sau companie unică pentru exportul de armament

Autorii mai afirmă că agenţia va stabili condiţiile pentru documentaţiile şi caietele de sarcini întocmite pentru selecţia firmelor de la care se va importa armament şi echipamente militare, iar aceste condiţii vor constitui un criteriu de evaluare a eligibilităţii.

Guvernul ar urma, în calitate de investitor, să finanţeze cercetarea, dezvoltarea şi retehnologizarea industriei de apărare, precum şi dezvoltarea capacităţilor de bază din acest domeniu de activitate.

"Investiţiile guvernamentale consituie un factor important pentru stimularea creşterii rentabilităţii activităţilor industriale şi pentru creşterea atractivităţii pieţei apărării pentru investitori", se precizează în documentul citat.

Autorii susţin că activităţile din industria de apărare vor fi planificate în comun de guvern, companii şi furnizori, iar guvernul, în calitate de client principal, prin comenzile făcute va contribui sectoarele strategice din acest domeniu. De asemenea, Executivul ar urma să joace un rol primordial în promovarea exportului de armament şi echipamente militare produse în ţara noastră. În document se arată că exporturile respective sunt sunt stabilite în mod preponderent la nivel diplomatic şi se desfăşoară, în general, prin acorduri, parteneriate sau protocoale interministeriale sau interguvernamentale. Astfel se elimină riscurile ca echipamentele să ajungă la utilizatori nedoriţi sau să conducă în mod neintenţionat la un transfer de tehnologie.

"Din diverse motive s-ar putea ca Agenţia să nu se înfiinţeze. Chiar dacă nu se va ajunge la crearea Agenţiei, crearea unei singure structuri de export-import este binevenită. Reorganizarea sistemului intern de promovare la export a produselor militare şi de importuri necesare industriei de apărare şi fortelor din SNAOPS, prin crearea unei singure societăţi de stat care să efectueze aceste operaţii şi anume prin fuzionarea R.A. ROMTEHNICA ( seviciilor de import-export) , CN ROMARM SA şi COMINEX este binevenită. Experienţele din ultima perioadă demonstrează necesitatea acestei propuneri având în vedere următoarele argumente:

-scăderea dramatică a exporturilor, în formula actuală, nu mai justifică existenţa a trei reprezentanţe ale statului în exportul de armament;

-experienţa şi relaţiile comerciale ale celor trei entităţi trebuie să fie cumulate şi exploatate în comun şi nu disparat;

-cheltuielile de funcţionare a entităţilor s-ar reduce simţitor;

-eficienţa activităţilor de export ar creşte simţitor prin comasarea colectivelor de specialişti;

-concurenţa absurdă la licitaţii externe a dus uneori la pierderea unor posibile contracte;

-scăderea preţului de export al produsului prin practicarea unui singur comision, ceea ce ar crea resurse financiare la agentul producător", se precizează în documentul citat.

• Parteneriat cu forţele armate

Autorii acestuia mai arată că un rol important îl va avea şi finanţarea sectorului de cercetare-inovare-dezvoltare din domeniul militar. De aceea, ei susţin că este necesară reactivarea Comisiei Naţionale de Apărare, în scopul abordării unitare, la nivel naţional a Planului de Cercetare-Dezvoltare ca soluţie de consens între cerinţele forţelor SNAOPS, şi ministerele cu atribuţii din cadrul guvernului. De asemenea, autorii documentului afirmă că este necesară reactivarea Grupului interinstituţional de experţi cu sarcini în elaborarea Planului Naţional de Cercetare-Dezvoltare.

Pentru a garanta succesul viitoarei structuri din industria de apărare, se precizează că este nevoie de realizarea unui parteneriat cu forţele

sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (SNAOPS).

"Parteneriatul trebuie să fie fundamentat pe setul de principii: participă (colaborează) - interpretează - acceptă. Aceste principii trebuie să fie aplicate problemelor cheie de interes comun şi să se bazeze pe transparenţă, comunicare şi responsabilităţi. Transparenţă în planificările bugetare, în planificările investiţiilor şi în programele de cercetare - dezvoltare. Parteneriatul trebuie să funcţioneze în formarea şi derularea activităţii în centrele de excelenţă, în crearea de proprietate intelectuală", se specifică în documentul citat.

Autorii mai afirmă că rolul agenţiei va fi şi recucerirea pieţei interne, unde esenţial va fi parteneriatul dintre industria de apărare cu forţele SNAOPS, pentru realizarea strategiilor de înzestrare.

Ei mai susţin că punerea în aplicare a propunerilor din respectivul document este necesară deoarece industria de apărare cu capital majoritar de stat şi Romarm SA se confruntă cu probleme majore.

• Reorganizarea industriei de apărare - prioritară pentru rezolvarea problemelor din acest sector de activitate

În document se arată că în acest moment, companiile de stat din industria de apărare se confruntă cu o lipsă de viziune privind modul de promovare şi comercializare a produselor, inexistenţa unor studii de piaţă, inexistenţa unor reprezentanţi în zonele pieţelor tradiţionale, rigiditatea politicii de preţ, incapacitatea şi indisponibilitatea identificării unor potenţiali clienţi.

Autorii textului mai acuză lipsa furnizorilor interni de materii prime, dispariţia sau aducerea în pragul dispariţiei a unor capacităţi de producţie, nerespectarea termenelor de livrare, durata mare între momentul încheierii contractelor şi momentul introducerii efective în producţie, lipsa unui program coerent pentru reducerea costurilor, programul de fabricaţie necorelat cu nivelul capacităţilor de producţie şi consumul mare de energie în sectorul de producţie.

Ei mai arată că industria de apărare se confruntă cu lipsa unei strategii în privinţa resurselor umane, lipsa unei politici de stimulare şi motivare a personalului, fapt care îi face pe salariaţii competenţi să se îndrepte către companii cu politică salarială echilibrată, ceea ce a dus la o structură de personal ineficientă, peste care se adaugă lipsa programelor de formare profesională şi vârsta ridicată a personalului calificat.

Din punct de vedere financiar-contabil, documentul citat precizează că majoritatea companiilor din industria naţională de apărare se confruntă cu absenţa lichidităţilor, decapitalizare puternică, numărul redus de comenzi din partea beneficiarilor interni ddin cauza bugetului redus pentru apărare, datorii istorice, nivelul ridicat al cheltuielilor salariale, imposibilitatea de a stabili nivelul rentabilităţii şi fiscalitate crescută ceea ce conduce la creşterea preţurilor.

Toate aceste lucruri au dus la diminuarea producţiei, la creşterea cheltuielilor totale şi arieratelor, precum şi la intrarea multor companii de stat în situaţie de faliment sau insolvenţă. De aceea, guvernul a stabilit că planul de reorganizare şi restructurare a industriei de apărare va fi derulat în jurul Romarm SA prin reorganizarea societăţilor, restrângerea activităţilor şi eficientizarea acestora.