Actualizare 14:15 Guvernul României: Ajutor umanitar pentru Serbia în contextul crizei refugiaţilor
Guvernul a anunţat, prin intermediul unui comunicat de presă remis redacţiei, că acordă un sprijin umanitar Republicii Serbia, în valoare de aproximativ un milion de lei, pentru gestionarea situaţiei de criză din domeniul imigraţiei.
Potrivit comunicatului, măsura survine cererii de asistenţă formulate de către autorităţile sârbe către Comisia Europeană pentru Ajutor Umanitar şi Protecţie Civilă în contextul actual al problemei migranţilor.
"Ajutorul umanitar (...) constă în următoarele produse: câte 500 de paturi pliante şi saltele; câte 1.000 de pături şi feţe de pernă; 2.000 de cearşafuri; 2.500 de saci de dormit. Acest ajutor va fi asigurat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne - Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, fiind preluat de la unităţile teritoriale de către reprezentanţii Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi predat la destinaţie reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe", anunţă Guvernul.
Autorităţile române întreprind demersurile necesare pentru rambursarea procentuală de către Comisia Europeană a cheltuielilor de transport extern efectuate de România în vederea îndeplinirii acţiunii umanitare, cheltuieli care nu depăşesc însă 22.000 de lei, potrivit Executivului.
(S.A.)
---------
Actualizare 12:38 Donald Tusk: "Valul de refugiaţi este un război hibrid împotriva Europei"
Unele state din vecinătatea Uniunii Europene folosesc refugiaţii ca pe o armă într-un război hibrid pe care l-au pornit împotriva blocului comunitar cu scopul de a obţine favoruri din partea acestuia, a declarat marţi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care a criticat totodată decizia cancelarului Angela Merkel de a deschide graniţele Germaniei pentru solicitanţii de azil sirieni, potrivit The Telegraph.
Aceste comentarii neaşteptate au fost făcute de Tusk după anunţarea unui acord între Uniunea Europeană şi Turcia, ce prevede sporirea asistenţei financiare acordate Ankarei şi preluarea de către UE a unor refugiaţi din Turcia, guvernul turc angajându-se în schimb să deschidă şase noi tabere de refugiaţi. Acordul nu indică numărul refugiaţilor care ar urma să fie preluaţi din Turcia, menţionând doar că statele UE vor susţine 'programele şi schemele de reinstalare" pentru aceşti noi refugiaţi, dar surse neprecizate citate de The Telegraph vorbesc despre circa o jumătate de milion de persoane.
Totuşi, unele surse afirmă că remarcile lui Tusk nu au fost o aluzie la Turcia, ci o referire la actuali sau foşti lideri din regiune, cum a fost cazul fostului preşedinte libian Muammar Gaddafi, care a ameninţat UE că, dacă nu îi acordă ajutoare financiare, va lăsa imigranţii ilegali din Africa să pătrundă în Europa, astfel că acest continent va deveni 'negru'. De altfel, acum Libia chiar este ruta principală folosită de imigranţii africani pentru a ajunge în Europa, ei trecând prin această ţară, unde domneşte haosul şi unde nu există o autoritatea statală, şi traversează apoi Marea Mediterană cu ajutorul ambarcaţiunilor puse la dispoziţie de traficanţi.
Dar chiar dacă declaraţia preşedintelui Consiliului European nu vizează Turcia, la Bruxelles se constată tot mai multă frustrare după încheierea vizitei preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, întrucât acesta a refuzat să garanteze securizarea frontierelor maritime ale ţării sale cu Grecia, deşi liderii europeni sunt convinşi că guvernul de la Ankara ar putea să se achite cu uşurinţă de o asemenea sarcină. Conform ultimelor date, de la începutul anului peste 310.000 de refugiaţi arabi şi asiatici au ajuns în Grecia după ce au traversat Marea Egee venind dinspre Turcia, în timp ce autorităţile turce au împiedicat doar vreo câteva zeci de mii de refugiaţi să pătrundă în spaţiul comunitar.
Conform The Telegraph, Donald Tusk a afirmat în faţa europarlamentarilor că "mulţi dintre vecinii noştri privesc cu satisfacţie la problemele noastre" şi vor să obţină favoruri în schimbul opririi valului de refugiaţi. Pentru noi, refugiaţii sunt oameni care chiar au nevoie de ajutor, dar în jurul nostru există şi forţe pentru care valul de refugiaţi este doar o afacere murdară ori un pretext de târguială politică ieftină, a subliniat el.
Astfel, "treptat devenim martorii naşterii unei noi forme de presiune politică, iar unii vorbesc chiar despre un nou tip de război hibrid, în care valurile migratorii devin un instrument, o armă împotriva vecinilor. Acest lucru necesită din partea noastră o deosebită sensibilitate şi responsabilitate", a avertizat preşedintele Consiliului European.
Pe de altă parte, el a criticat-o şi pe Angela Merkel pentru decizia acesteia de a permite sirienilor să ceară azil în Germania, deşi în drumul lor către această ţară au mai traversat şi alte state ale blocului comunitar. Politica de "bun venit" ("Wilkommen Politik") promovată de Germania este un "magnet" pentru "milioane" de afgani şi pakistanezi, a fost un "frumos gest moral", dar Angela Merkel se află acum în faţa unui 'examen al responsabilităţii pentru protejarea comunităţii politice a Europei şi a frontierelor sale externe', a indicat Donald Tusk.
Preşedintele Consiliului European a insistat mai departe pe această ultimă idee, atenţionând că, dacă frontierele externe ale UE nu vor fi securizate, spaţiul de liberă circulaţie Schengen se va prăbuşi, iar teama ce se va amplifica în rândul populaţiei europene va favoriza ascensiunea partidelor radical.
-------
Mii de persoane au protestat săptămâna aceasta, în Dresda (Germania), faţă de afluxul masiv de refugiaţi din afara UE, exprimându-şi nemulţumirea faţă de politica pe care o duce cancelarul Angela Merkel în această situaţie. Mitingul a fost organizat în Piaţa Neumarkt, în centrul oraşului Dresda, la apelul mişcării islamofobe Pediga (Patrioţi Europeni contra Islamizării Occidentului).
Manifestanţii au purtat pancarte anti-refugiaţi şi steagul Germaniei. Unul dintre manifestanţi a declarat: "Avem dreptul să păstrăm patria şi cultura noastră germană. Musulmanii, cu excepţia refugiaţilor de război, trebuie să părăsească Germania".
Un alt protestatar a spus: "Sunt convins că politica dusă de cancelarul Merkel contravine intereselor naţionale. Sunt foarte deranjat de acest lucru. Este o trădare. A uitat de jurământul pe care l-a făcut atunci când a fost învestit în funcţie".
Un refugiat care locuia într-un adăpost pentru imigranţi din Germania a murit, luni, după ce un incendiu puternic i-a distrus locuinţa. Incidentul este anchetat de autorităţi, care suspectează că focul a fost pus intenţionat.
De menţionat că, în contextul criticilor care o privesc, Angela Merkel a îndemnat statele europene, la finele săptămânii trecute, să intensifice măsurile pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Popularitatea cancelarului a scăzut pe fondul crizei refugiaţilor, ajungând la cel mai coborât nivel din ultimii patru ani.
• Tusk, Consiliul European: "Trebuie reinstaurat controlul la graniţele externe ale UE"
Multe milioane de refugiaţi visează, astăzi, la Europa, a afirmat ieri, în Parlamentul European, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, adăugând că, pentru aceştia, Europa, "cu lipsa sa de control la frontiere" (n.r. în spaţiul Schengen), a devenit un magnet.
Oficialul european a menţionat: "Dacă în Siria va câştiga actualul preşedinte, cu sprijinul lui Vladimir Putin, atunci valurile de emigranţi vor creşte. Fac apel la bun simţ, la asumarea răspunderii. Trebuie reinstaurat controlul la graniţele externe ale UE".
Domnia sa i-a îndemnat pe cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande să-şi asume răspunderea pentru protecţia graniţelor Uniunii Europene.
La rândul său, Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a declarat că trebuie ajutate statele de la periferia Europei, în această criză a refugiaţilor.
Oficialul european a precizat: "Turcia face un efort extraordinar. În Turcia sunt 2,2 milioane de refugiaţi, în special din Irak şi Siria. Avem nevoie de Turcia pentru ca noi să ne protejăm frontierele externe. Vom susţine Turcia în eforturile sale".
Juncker a mai spus că Europa şi Turcia trebuie să conlucreze în politica de primire a refugiaţilor.