PSD ŞI PC VOR PISCINE ŞI SPA-URI ÎN LOCUL PĂDURILOR Partidul Verde: "Proiectul pentru tăierea pădurilor - criminal"

Propunerea legislativă care ar permite defrişarea completă a pădurilor în scopul dezvoltării turismului montan a provocat controverse între reprezentanţii partidelor politice, care au avut discuţii aprinse pe această temă, în ultimele zile.

Mai mulţi reprezentanţi ai clasei politice şi ai organizaţiilor neguvernamentale au reacţionat dur împotriva proiectului iniţiat de 38 de parlamentari PSD şi PC.

Cătălin Tobescu reprezentantul Asociaţiei Nostra Silva, susţine că prin felul în care au iniţiat propunerea legislativă, fără să discute cu ministrul de resort sau cu cei care au deja propuneri privind modificarea Codului Silvic, parlamentarii PSD au pierdut ocazia de a supune unei dezbateri reale subiectul dezvoltării turismului montan. "Iniţiatorii au reuşit să transforme în penibil o discuţie care merita să intre în dezbatere publică - dezvoltarea turismului montan", ne-a spus domnia sa.

Partidul Verde a solicitat, ieri, demisia celor 38 de parlamentari PSD şi PC. "În condiţiile în care România pierde peste 3 hectare de pădure la fiecare oră, demersul acestor demnitari poate fi catalogat fie inconştient, fie criminal", susţin reprezentanţii Partidului Verde.

Potrivit proiectului legislativ, suprafaţa de pădure care poate fi scoasă definitiv din fondul forestier poate ajunge şi la 100% din aria proprietăţii forestiere dacă aceasta este utilizată pentru a fi construite pensiuni, spaţii de agrement, baruri, piscine şi spa-uri, totul în scop turistic.

Grupul Parlamentar PNL s-a opus vehement propunerii, considerată un instrument prin care vor fi defrişate fără limite suprafeţe însemnate din fondul forestier naţional. "Prin trecerea terenurilor forestiere respective în intravilan, sub pretextul dezvoltării unor proiecte de agrement, iniţiativa deschide calea abuzurilor în gestionarea unui patrimoniu naţional inestimabil. Mai mult ca sigur că dacă acest proiect va trece, pădurile Snagov şi Băneasa vor fi primele tăiate de rechinii imobiliari", a declarat deputatul Lucia Varga, fost ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură şi membru în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

În avizul negativ dat de Guvern asupra iniţiativei legislative, se arată că defrişarea, de exemplu, a unei suprafeţe de 10 ha de pădure de 80 de ani pe un versant muntos pentru construirea unor zone de agrement turistic, poate afecta stabilitatea fondului forestier respectiv şi poate pune în pericol chiar stabilitatea versantului muntos în faţa alunecărilor de teren, viiturilor sau avalanşelor.

Zece din cei 38 de deputaţi PSD care au depus aceste amendamente sunt proprietari de păduri. Deşi au semnat pentru susţinerea iniţiativei legislative, declaraţiile ulterioare ale acestora au fost rezervate. În forma actuală a Codului silvic, este permisă scoaterea definitivă din fondul forestier, cu condiţia compensării acestora, pentru astfel de construcţii, a unor suprafeţe de maxim 5% din suprafaţa terenului, dar nu mai mare de 200 de metri pătraţi.

În ultimii zece ani, au existat în jur de 15 iniţiative legislative de modificare a Codului silvic, iar evoluţia iniţiativelor rămase în dezbatere este destul de haotică, după cum ne-a precizat Cătălin Tobescu.

În prezent, pe lângă propunerea parlamentarilor PSD, mai sunt în discuţii la Camera Deputaţilor încă două proiecte, respectiv una iniţiată de un grup de 13 parlamentari în 2011 şi una a Guvernului, din 2013.

Deşi a generat mai mult discuţii pe marginea pericolului asupra pădurilor, prima dintre acestea a fost adoptată tacit în Senat, senatorii "neavând timp" să dezbată în plen proiectul de lege. Modificările propuse atunci au fost criticate întrucât ofereau posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fondul forestier într-un cadru necontrolat.

În urma contestaţiilor societăţii civile, Guvernul a venit cu propria propunere de modificare a Codului silvic, în 2013, aprobată de Senat la sfârşitul anului trecut. Nici aceasta nu a scăpat de critici din partea opiniei publice. Principalele modificări vizează comercializarea lemnului căruia nu i se poate dovedi provenienţa, adică tăiat ilegal.