RAPORT ANCHAM: Sănătatea este o investiţie în dezvoltarea prezentă şi viitoare a României

AmCham România a pledat pentru creşterea investiţiilor în sănătate, o nevoie reconfirmată de concluziile raportului "Sănătatea ca investiţie pe termen lung", care evidenţiază principalele politici publice necesare pentru eficientizarea sistemului, pentru optimizarea costurilor precum şi opţiuni de finanţare a sistemului de sănătate, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, raportul realizat pentru AmCham Romania de IQVIA analizează situaţia actuală a finanţării sistemului de sănătate, identifică domenii de îmbunătăţit, bune practici şi opţiuni de finanţare care pot reduce decalajul înregistrat de România faţă de media Europeană în ce priveşte cheltuielile pentru îngrijirea medicală, şi pentru a facilita accesul pacienţilor români la servicii medicale de calitate şi tratamente inovative.

"Sănătatea ca investiţie este de mult timp pe agenda priorităţilor AmCham Romania şi am folosit fiecare ocazie pentru a promova beneficiile unei astfel de paradigme pentru fiecare cetăţean, pentru comunităţii şi pentru societate în ansamblu. Avem încredere că raportul pe care îl lansăm azi va fi un instrument valoros pentru decidenţi în demersul lor de a evalua starea de fapt a sistemului de sănătate din România în comparaţie cu statele membre UE. Folosim această ocazie pentru a reitera apelul nostru pentru măsuri coerente şi sustenabile, pentru folosirea tehnologiei şi finanţării disponibile pentru a îmbunătăţii sistemul pe care pacienţii români au nevoie să se bazeze pentru sănătatea lor, şi chiar pentru viaţa lor", a declarat Roberto Musneci, Preşedinte al grupului de lucru AmCham dedicat sistemului de sănătate.

Analiza identifică trei tipuri majore de măsuri pe care AmCham le recomandă pentru abordarea principalelor probleme şi ineficienţe din parcursul pacientului şi pot debloca factori critici din domeniul sănătăţii, subliniază sursa citată.

Un prim set de măsuri se referă la politici de eficientizare, între care investiţii în Prevenţie şi Screening, pentru a reduce factorii de risc şi rata mortalităţii din cauze prevenibile şi tratabile, stabilizarea dinamicii forţei de

Muncă prin programe de motivare a medicilor tinerii medici să rămână în România şi pentru a adresa

disparităţile între regiuni, focusarea pe rezultate, prin trecerea la modele de plată care recompensează rezultatele la asistenţa medicală bazată pe valoare, contribuind la îmbunătăţirea aderenţei pacienţilor.

România are în prezent un decalaj uriaş în ceea ce priveşte screening-ul în comparaţie cu nivelul UE, cauza fiind lipsa unui program de screening la nivel naţional, desfăşurat la scară largă şi gradul limitat de conştientizare în rândul populaţiei. Decalajul poate fi redus prin optimizarea capacităţii de a gestiona şi implementa programele de screening existente, prin dezvoltarea de noi programe pentru a asigura teste de diagnosticare adecvate, şi prin acordarea de stimulente pentru performanţa de screening şi măsurarea rezultatului.

Între măsurile avansate de raport se regăseşte şi lipsa personalului medical. Între 1.500 - 2.000 de medici părăsesc România anual din cauza salariilor mici, a lipsei de recunoaştere a rezultatelor muncii lor, în condiţiile în care procentul medicilor raportat la 1.000 de locuitor este mai mic decât media UE, şi caracterizat de o distribuţie inegală pe teritoriul ţării. Mai mult, o distribuţie inegală a medicilor pe specialităţi şi grupe de vârstă creează presiuni şi provocări suplimentare şi va afecta capacitatea sistemului de a oferi îngrijire adecvată şi de a construi un sistem de prevenţie funcţional.

Un alt set de măsuri se referă la nevoia de optimizare a costurilor, care potrivit cercetării poate fi realizată prin dezvoltarea serviciilor de ambulatoriu, prin reinvestirea economiilor rezultate din pierderea exclusivităţii şi prin reducerea timpului de acces la terapii inovatoare, implementarea de soluţii digitale în sănătate, pe baza unei viziuni clare a unui calendar de priorităţi şi a unui parcurs stabilit până în anul 2025, precum şi prin programe de sprijin a accesului pacienţilor la dispozitive medicale.

Cu un scor de maturitate digitală semnificativ mai scăzut decât media UE, o ţară care se poziţionează ca un hub IT, spre deosebire de alte ţări din UE, România nu are politici în ceea ce priveşte digitalizarea în sănătate, ID-ul electronic de sănătate, interoperabilitatea sau fişele medicale electronice. Digitalizarea la scară largă necesită un mediu cultural, politic, economic şi legislativ puternic pentru a stabili un cadru stabil şi sustenabil, subliniază sursa citată.

Întrucât numărul de dispozitive medicale din spitalele româneşti este pe de o parte cel mai scăzut din UE şi, pe de altă parte, foarte sub utilizat, este esenţial să fie prioritizate acele iniţiative care contribuie la un acces mai bun la dispozitivele medicale şi utilizarea acestora pentru a optimiza traseul pacientului de la diagnostic la monitorizare.

În ceea ce priveşte opţiunile de finanţare, raportul indică mai multe fluxuri principale care trebuie prioritizate. Acestea includ fondurile UE - redresare şi rezilienţă, fonduri EU4Health, înfiinţarea unui Fond de inovare dedicat pentru a stimula accesul timpuriu la medicamente şi terapii inovatoare, similar ţărilor din Europa în care un astfel de fond a fost introdus cu succes în ultimii ani.

România va avea la dispoziţie mai multe surse de fonduri UE în următorii 5 ani, care trebuie valorificate pentru a debloca finanţare pentru inovare şi reforme structurale, dar pentru a le accesa cu succes, este nevoie de creşterea capacităţii prin instruire, acces la expertiză şi măsurarea şi stimularea performanţei.

Pentru a da curs apelurilor la acţiune incluse în raport este nevoie de un parteneriat solid între industrie şi decidenţi, care trebuie să colaboreze pentru a progresa în ce priveşte sănătate. Numai prin eforturile combinate ale tuturor părţilor interesate, publice şi private vor putea fi implementate cu succes proiectele inovatoare în domeniul sănătăţii, reformele şi strategiile.

AmCham România şi membrii săi care activează în domeniul sănătăţii vor continua să promoveze recomandările identificate de analiza "Sănătatea ca investiţie pe termen lung" rămânând angajaţi într-un dialog constructiv menit să transforme viziunea în realitate pentru România, se menţionează în comunicat.