REORGANIZAREA, TERGIVERSATĂ Cercetarea nu-şi mai găseşte terenurile agricole

Reorganizarea cercetării agricole, "prioritate naţională susţinută de stat", în urma căreia activitatea ştiinţifică ar trebui să asigure progresul tehnic al agriculturii, este blocată de un an şi jumătate, miza fiind controlul terenurilor unităţilor de cercetare a căror valoare depăşeşte 40 de milioane de euro.

Hăituite douăzeci de ani de interesele imobiliare ascunse deseori sub paravanul retrocedării către foştii proprietari (n.r. - care au dus la pierderea unor suprafeţe de teren indis-pensabile cercetării şi a fondului genetic vegetal şi animal al ţării), unităţile de cercetare agricolă urmau să devină prin reorganizare instituţii de drept public, cu terenuri în adminis-trare, inalienabile, şi să primească subvenţii de la buget pentru activitatea ştiinţifică.

Urmau să devină şi nu au devenit din cauză că legea adoptată de Parlament în acest sens în martie 2009, după doi ani de dezbateri, (n.r. Legea 45/2009 privind reorganizarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "ASAS"), nu poate fi aplicată nici până în prezent, din cauză că nicio hotărâre de guvern (H.G), necesară punerii în practică, nu a fost adoptată de Executiv.

• Avizarea H.G-urilor, telefonul fără fir între ministere

Ministerul Agriculturii, instituţia responsabilă cu iniţierea proiectelor de hotărâre de guvern necesare reorganizării, a înaintat, spre avizare, celorlalte ministere 18 proiecte de acte normative în acest sens (n.r. - situaţia actelor normative o prezentăm pe site-ul www.bursa.ro).

Daniela Giurcă, director general al Ministerului Agriculturii, a explicat, pentru ziarul "BURSA", ce s-a întâmplat în continuare cu acestea: "Nu a fost publicat (n.r. - în Monitorul Oficial) niciun proiect de act normativ, deoarece avizările au fost anulate şi întârziate de schimbările structurale din cadrul ministerelor avizatoare şi a celor din cadrul Guvernului. Neadoptarea H.G-urilor de reorganizare afectează parţial activitatea doar în ceea ce priveşte alocarea fondurilor necesare pentru proiectele de interes naţional strategic de lungă durată şi pentru conservarea şi valorificarea resurselor genetice vegetale şi animale".

• Banii alocaţi nu pot fi accesaţi

Pe lângă riscul permanent de fugă a terenului de sub picioare, unităţile de cercetare se confruntă cu problema financiară: nereorganizate, acestea nu pot accesa subvenţii de la stat, iar pentru 2009-2010 au fost bugetate sume generoase, de 23,4 milioane lei (circa 5,6 milioane euro).

"Unităţile de cercetare au avut de suferit în urma acestei situaţii care sperăm să se rezolve cât mai repede", ne-a spus Gheroghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS). Din informaţiile noastre Curtea de Conturi a efectuat, recent, un control în acest sens.

• Termenul de reorganizare a expirat...

Între timp, termenul de 60 de zile prevăzut de lege pentru reorganizare a expirat, iar cercetătorii au rămas cu gustul amar al experinţei ultimilor douăzeci de ani, în care suprafeţele de teren folosite de bazele ştiinţifice s-a redus de aproape cinci ori, de la 160.000 de hectare, în 1990, la doar aproximativ 35.000 de hectare, în prezent.

Fără schimbarea statutului juridic, unităţile de cercetare - 62 câte au mai rămas din cele 121 câte au fost în 1990 - rămân vulnerabile în ceea ce priveşte pierderea terenurilor prin celebra procedură de retrocedare prin compensare, în care o persoană care revendică teren ce a fost naţionalizat, primeşte de la autorităţi o felie din terenul bazelor de cercetare, deşi suprafaţa respectivă nu i-a aparţinut niciodată.

Unităţile de cercetare stau pe terenurile din domeniul public şi privat al statului, administrate de către Agenţia Domeniilor Statului, pentru care nu plătesc redevenţă. Prin noua lege, unităţile de cercetare ar prelua direct administrarea suprafeţelor de teren şi toate beneficiile ce decurg din aceasta.

De regulă, felia primită este indis-pensabilă cercetării, fiind dese cazurile în care staţiunile au pierdut terenuri pe care stăteau, spre exemplu, colecţii naţionale de pomi fructiferi, în favoarea unor persoane folosite, uneori, ca paravan pentru interese imobiliare, doar din pricină că acestea aveau o poziţie geografică extrem de atractivă pentru "cercetătorii" imobiliari...

Stadiul proiectelor hotărârilor de guvern necesare reorganizării cercetării agricole, potrivit Ministerului Agriculturii

• Legea cercetării, din nou modificată

Autorităţile susţin că suprafeţele de teren care ar urma să fie preluate în administrare de unităţile de cercetare "sunt umflate" şi nu mai corespund realităţii. Acesta este un alt motiv pentru care legea nu ar fi fost pusă în aplicare şi pentru care a fost înaintat un nou proiect de lege pentru rezolvarea situaţiei.

Reprezentanţii Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice explică această situaţie din cauză că procedura de adoptarea a legii a durat doi ani (Legea 45/2009 a intrat în procedură parlamentară în 2007 şi a fost adoptată în 2009), iar staţiunile au pierdut, în cei doi ani, teren prin retrocedări.

• • Suspiciuni şi interese

Argumentul că legea nu poate fi pusă în practică din cauza unor probleme punctuale ale unor unităţi de cercetare nu stă în picioare, în contextul în care niciunul dintre cele 18 proiecte de hotărâre de guvern realizate nu a fost adopat, spun cercetătorii.

De altfel, dacă legea ar fi avut probleme mari, acestea ar fi putut, în cei doi ani de dezbatare parlamentară, să fie corectată sau retrasă din procedură şi nu adoptată de Parlament şi promulgată de Preşedinţie, mai spun cercetătorii. De aici şi suspiciunile lor că reorganizarea ar fi obstrucţionată din cauza intereselor pentru terenuri.

• • Pământul naşte pasiuni şi pentru cercetători

Miza pentru controlul acestor terenuri nu ar fi doar inovarea agriculturii prin cercetare, ci şi beneficiile pe care le-ar aduce pământul şefilor de staţiuni, consideră unii oficiali ai Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) (n.r. instituţia care administrează, momentan, terenurile care ar urma să fie preluate de unităţile de cercetare agricolă).

Oficiali ai ADS, care au dorit să-şi păstreze anonimatul, au declarat pentru ziarul BURSA: "Prin această lege, dacă ar fi fost adoptate hotărârile de guvern, o serie de unităţi de cercetare, unele dintre ele în insolvenţă, altele pline de datorii ar fi fost transformate în societăţi comerciale şi ne-ar fi fost pasate nouă. Astfel, s-ar fi urmărit să se şteargă urma unor datorii. De asemenea, să nu uităm, controversele care au apărut în urma parteneriatelor încheiate de unele unităţi de cercetare şi oameni de afaceri, în jurul cărora au apărut numeroase controverse". Cercetătorii au susţinut, în dese rânduri, că au fost forţaţi de dificultăţile financiare să recurgă la parteneriate de acest gen.