RETROSPECTIVA 2020 2020 - sub semnul pandemiei de Covid-19

Pandemia de Covid-19, măsurile luate pentru diminuarea efectelor ei asupra persoanelor fizice şi juridice, deficitul bugater rezultat în urma acestpor măsuri, disputele permanente între guvernele PNL şi fosta majoritate parlamentară din jurul PSD, precum şi alegerile locale şi parlamentare au constituit principalele teme în jurul cărora a gravitat atât scena politică, dar şi sectorul economic în cursul anului 2020.

Dacă în prima lună a anului trecut guvernul Orban instaurat la Palatul Victoria în noiembrie 2019 a beneficiat de o oarecare linişte, lucrurile s-au precipitat din luna februarie, când Cabinetul a fost demis în urma aprobării moţiunii de cenzură iniţiată de PSD şi când a fost înregistrat primul caz de infectare cu Sars-Cov-2 la noi în ţară. Lunile martie şi aprilie au fost marcate de starea de urgenţă, învestirea Cabinetului Orban 2 şi conducerea ţării prin ordonanţe militare, iar relaxarea a venit odată cu 15 mai, când starea de urgenţă a fost înlocuită cu starea de alertă.

Cele trei luni de vară au fost marcate de contre politice între Guvern şi Parlament, între Guvern şi Curtea Constituţională şi între Guvern şi Avocatul Poporului.

Toamna a debutat cu redeschiderea anului şcolar prin impunerea a trei scenarii, în funcţie de indicele infectării locale cu Sars-Cov-2 şi cu alegerile locale din 27 septembrie, care au marcat o victorie a dreptei politice. Imediat, în luna octombrie, a început să crească numărul persoanelor infectate cu Sars-Cov 2, vârful pandemiei fiind atins în 18 noiembrie 2020, când în numai 24 de ore au fost înregistrate 10.269 de noi cazuri.

Decembrie s-a remarcat prin câştigarea alegerilor parlamentare de către PSD, dar cu o coaliţie parlamentară majoritară de centru-dreapta - alcătuită din PNL, USRPLUS şi UDMR - care a constituit noul guvern şi cu demararea campaniei naţionale de vaccinare anti-Covid 19, la fix zece luni de la depistarea primul caz de infectare cu noul coronavirus de la noi din ţară.

• Ianuarie

Anul trecut a debutat cu adoptarea de către guvernul Orban a OUG 1/2020, prin care au fost modificate măsurile introduse de guvernul Dăncilă prin OUG 114/2018. Printre principalele prevederi de modificare a OUG 114 se numără: abrogarea taxei de 2% pe cifra de afaceri a companiilor din sectorul energetic; liberalizarea pieţei energiei prin eliminarea treptată a preţului fix de vânzare la producători; desfiinţarea taxei pe activele bancare; desfiinţarea schemei de finanţare din Fondul de Dezvoltare şi Investiţii.

O altă măsură luată de guvernul PNL a fost amânarea dublării alocaţiilor copiilor, deoarece în buget nu au fost cuprinse sumele aferente creşterii.

În 21 ianuarie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat, de pe pieţele externe, 3 miliarde euro, prin lansarea a două serii noi de obligaţiuni, cu maturităţi de 12 ani şi 30 de ani, în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes", iar în 23 ianuarie EximBank anunţa finalizarea achiziţiei Băncii Româneşti SA, proces care marca intrarea băncii în piaţa de retail din ţara noastră.

Prima lună a anului s-a încheiat sub auspicii nefavorabile pentru guvernul Orban. Executivul şi-a asumat, în 29 ianuarie, răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. A doua zi, în 30 ianuarie, parlamentarii PSD au depus moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Orban.

• Februarie

Cabinetul Orban este demis în 5 februarie, în urma adoptării moţiunii de cenzură iniţiată de PSD. Fără să ţină cont de decizia Parlamentului, preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe premierul demis, Ludovic Orban, să formeze un nou guvern. Decizia şefului statului a fost contestată la Curtea Constituţională, iar CCR a decis în 24 februarie că există conflict juridic între preşedinte şi Parlament privind desemnarea liderului PNL Ludovic Orban în funcţia de premier. În urma deciziei CCR, Orban şi-a depus mandatul, iar în 26 februarie preşedintele Klaus Iohannis l-a desemnat premier pe Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice.

În aceeaşi zi, este confirmat în ţara noastră primul caz de infecţie cu coronavirus. Este vorba despre un bărbat de 20 de ani din judeţul Gorj, care a intrat în contact cu un italian infectat, ce vizitase România. Imediat, preşedintele Klaus Iohannis a convocat şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pentru măsuri împotriva pericolului răspândirii coronavirusului, în cadrul căreia a dispus achiziţionarea de noi echipamente medicale, precum şi implementarea unei linii telefonice speciale.

Tot în februarie, ne-am împrumutat pentru prima oară în istorie la dobânzi negative. Ministerul Finanţelor Publice a atras, la 26 februarie, 150 de milioane de euro de la bănci la o dobândă de - 0,11% pe an, printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, cu maturitatea reziduală la 5 de luni. În acea perioadă am aflat şi că 2020 a debutat cu un deficit bugetar de 0,46 miliarde lei, respectiv 0,04% din PIB.

În ultimele zile ale lunii februarie, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR) de la acea vreme, a anunţat că există o acţiune penală la DIICOT în care sunt implicate 16-17 bănci suspectate de acţiuni bizare, cel puţin una fiind implicată într-un proces de spălare de bani.

Tot atunci a fost lansat Programul Prima Casă 2020.

• Martie

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, anunţa în 4 martie că a fost declanşată, de Comisia Europeană, procedura de deficit excesiv pentru România, prin prisma faptului că la sfârşitul anului 2019 deficitul bugetar înregistrat a fost de 4,6%, cu 1,6% mai mult decât deficitul bugetar maxim stabilit cu Comisia de la Bruxelles.

Acelaşi Florin Cîţu care la începutul lunii a fost premier desemnat şi însărcinat cu formarea noului guvern a ales, în 12 martie 2020, când Parlamentul se întrunise pentru votul de învestitură, să renunţe la mandat. Imediat, forţele politice au renunţat la disputele zilnice şi au învestit rapid, în 14 martie, acelaşi guvern Orban pe care îl trimiseseră acasă în urma adoptării, în februarie, a moţiunii de cenzură.

Preşedintele Klaus Iohannis a decretat, în 16 martie, instaurarea stării de urgenţă pentru 30 de zile. Din acel moment, a urmat o cascadă de ordonanţe militare prin care au fost instituite o serie de restricţii pentru cetăţeni şi pentru companii.

În afara restricţiilor impuse de pandemie, Guvernul a luată măsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri din ţara noastră. Astfel, prin OUG 30 şi OUG 32 a fost reglementată procedura acordării ajutorului de stat constând în plata şomajului tehnic, iar prin OUG 29 guvernul a stabilit sprijinul pe care îl va acorda IMM-urilor pentru creditele bancare obţinute pentru derularea activităţii şi pentru capitalul de lucru. Cabinetul Orban a mai adoptat o OUG privind amânarea plăţii ratelor la creditele bancare de către persoanele fizice şi juridice, din cauza stării de urgenţă generată de pandemia de Covid 19.

• Aprilie

Guvernul a continuat şi în aprilie să ia decizii pripite, uneori în urma unor informaţii insuficiente, pe care apoi să le revoce după câteva zile, aşa cum a fost în cazul interzicerii exportului de cereale sau în cel al distribuirii Sfintei Lumini în ocazia Paştelui ortodox.

Luna politică a debutat în 2 aprilie, cu şedinţa de guvern în care a fost aprobată OUG 42 privind programul IMM Invest. Valoarea totală iniţială a programului a fost de 15 miliarde lei, iar cererile au fost depuse online.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în 14 aprilie, că prelungeşte starea de urgenţă pentru încă 30 de zile, fapt care a avut efect negativ asupra sărbătorilor pascale din anul trecut.

După perioada pascală, ministrul de interne a decis, în 27 aprilie, relaxarea restricţiei de deplasare pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani şi a introdus două intervale orare în care aceştia pot ieşi din casă.

Aprilie a adus prima execuţie bugetară de anul trecut, Ministerul Finanţelor Publice anunţând un deficit bugetar pentru primul trimestru de 18,06 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB.

La finalul lunii aprilie, Legea pentru reechilibrarea contractelor de credit rezultată din amendarea legii dării în plată a fost adoptată în plenul Camere Deputaţilor.

• Mai

Ultima lună de primăvară a fost marcată de ieşirea din starea de urgenţă şi intrarea în starea de alertă, prelungită lunar de atunci şi în care ne aflăm şi în prezent. Introducerea stării de alertă a însemnat o relaxare a restricţiilor impuse din cauza pandemiei Covid-19, dar şi o responsabilizare a administraţiilor publice locale cu privire la luarea unor măsuri pe plan local pentru împiedicarea răspândirii pandemiei.

În 28 mai, Guvernul a aprobat măsurile pentru a doua perioadă de relaxare, care a început la 1 iunie.

În 7 mai, Curtea Constituţională a stabilit că amenzile aplicate în perioada stării de urgenţă sunt neconstituţionale.

Guvernul a aprobat, în 8 mai, amnistia fiscală propusă de Ministerul Finanţelor pentru dobânzi, penalităţi şi alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restanţelor până la data de 15 decembrie 2020.

În ultima zi a lunii mai, Banca Naţională a României (BNR) a redus din nou rata dobânzii de politică monetară, la 1,75% de la 2% pe an, începând cu data de 2 iunie. BNR a mai anunţat reducerea prognozei de inflaţie pentru finalul anului 2020 la 2,8%, de la 3% anterior, pentru anul 2021 banca centrală previzionând o inflaţie în scădere, la 2,5% faţă de prognoza anterioară, de 3,2%.

În jurul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) a izbucnit un scandal care a escaladat de-a lungul lunii, ajungând până la cote maxime. Protestele din sectorul asigurărilor, dar şi haosul din piaţa de capital vin pe fondul lipsei de supraveghre, apreciază cei implicaţi. Atât consumatorii de servicii financiare, cât şi sindicaliştii şi patronatele din domeniu, transportatorii, brokerii de asigurări, constatatorii şi lichidatorii de daune, cu toţii s-au revoltat împotriva situaţiei, arătând cu degetul către ASF şi mai ales către modul în care este condusă această instituţie.

Tot în luna mai, Parlamentul a aprobat plafonarea dobânzilor, noua formă a Legii dării în plată a fost promulgată de Iohannis. iarCCR a anulat amenzile din starea de urgenţă.

• Iunie

La 1 iunie s-a intrat în a doua perioadă de relaxare, odată cu redeschiderea teraselor fiind restrânse o parte din restricţiile de la acea vreme.

Tot atunci, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care firmele din domeniul HoReCa au fost scutite de la plata impozitului specific, iar companiile din zona turistică şi de hoteluri, restaurante, cafenele care deţin în administrare proprietăţi pe plajă au fost scutite de una dintre cele trei tranşe de plată la care aveau obligaţia pentru anul 2020.

În aceeaşi perioadă, Consiliul Naţional Pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) a cerut, în 15 iunie, Curţii de Apel Bucureşti să constate calitatea de colaborator al Securităţii pentru Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR.

În 17 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, impozitarea pensiilor speciale. A doua zi, plenul Parlamentului adopta şi impozitarea pensiilor senatorilor şi deputaţilor. Actul normativ din 17 iunie a fost atacat la Curtea Constituţională de Avocatul Poporului şi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În 24 iunie, Parlamentul stabilea că Nicu Marcu este noul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

CCR a decis, în 25 iunie, că izolarea şi carantinarea persoanelor se poate face doar prin lege şi nu prin ordinul ministrului Sănătăţii.

În 26 iunie, DNA anunţa că a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpatul Liviu Nicolae Dragnea, în dosarul Tel Drum.

Deficitul bugetar la cinci luni urcase până la 3,59% din PIB.

• Iulie

În prima zi a lunii iulie, Guvernul Orban a prezentat Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică. Documentul stabileşte că dezvoltarea economică se va baza doar pe investiţii, pe creşterea competitivităţii companiilor din România, prin modernizarea infrastructurii de transport şi prin crearea de noi locuri de muncă.

În privinţa fondurilor europene, în 21 iulie, după şedinţa Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis anunţa că ţara noastră are o alocare de aproape 80 miliarde euro, în perioada 2020-2027.

Pe parcursul lunii iulie, Guvernul a mai adoptat ordonanţele de urgenţă privind granturile acordate IMM-urilor, în valoare totală de un miliard euro, reglementarea muncii flexibile (kurzarbeit), sprijinirea companiilor din domeniul HoReCa şi aprobarea programului naţional de introducere a gazelor naturale în localităţile urbane şi rurale din România.

Pentru sprijinirea IMM-urilor au mai fost aprobate în cursul lunii iulie încă două programe: IMM Leasing şi IMM Factor.

Un alt proiect de act normativ adoptat de Guvern, atât pentru dezvoltarea sectorului construcţiilor, dar şi pentru stimularea achiziţiilor este "Noua casă".

Pe plan politic, luna iulie a fost marcată de disputa dintre fosta majoritate parlamentară coagulată în jurul PSD şi Guvern cu privire la izolarea şi carantinarea persoanelor în stare de alertă. Acest lucru s-a reflectat imediat în creşterea rapidă, zilnică, a numărului de persoane infectate cu Sars-Cov 2 şi în creşterea numărului de decese cauzate de Covid-19, în 30 iulie fiind consemnat un vârf de 1.356 de noi cazuri de infectare depistate în 24 de ore.

În 28 iulie, Ministerul Finanţelor Publice a anunţat că deficitul bugetar s-a adâncit la 4,17% din PIB (45,17 miliarde lei), în primele şase luni ale anului 2020, faţă de 1,94% cât a fost în aceeaşi perioadă din 2019. Execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) sublinia că "mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), este generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi cheltuieli excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19".

În 31 iulie, Guvernul stabileşte că alocaţiile copiilor vor majorate etapizat, cu câte 20%, la fiecare 6 luni, până în anul 2022.

• August

Preşedintele Klaus Iohannis anunţa, în 5 august, că anul şcolar va începe la 14 septembrie şi că activitatea educaţională se va desfăşura pe baza a trei scenarii: verde (toţi elevii la şcoală), galben (combinare sistem prezenţă, prin rotaţie, a elevilor în şcoală cu învăţământul online) şi roşu (învăţământ online).

Curtea de Conturi a României a publicat, în 12 august, raportul cu privire la cheltuielile publice efectuate în perioada stării de urgenţă. Inspectorii Curţii de Conturi au constatat prejudicii de 38,3 milioane de lei şi abateri de 659 milioane lei la cheltuielile efectuate în starea de urgenţă.

Guvernul a aprobat, în 14 august, a doua rectificare bugetară, ce a stabilit că valoarea punctului de pensie se majorează cu 14%, de la 1 septembrie, iar alocaţiile copiilor cresc cu 20%, de la aceeaşi dată.

În aceeaşi şedinţă, Guvernul a adoptat şi prelungirea, cu încă 30 de zile, a stării de alertă.

În urma rectificării bugetare, 205 parlamentari PSD şi ALDE au depus moţiune de cenzură împotriva Guvernului PNL, pe care l-au acuzat de pande-mită generalizată. Moţiunea a fost citită în plenul Parlamentului după numai două zile, în 19 august, dar nu a trecut de Legislativ în şedinţa de plen din 31 august, deoarece majoritatea coagulată în jurul PSD nu a reuşit să asigure cvorumul necesar de şedinţă de 233 parlamentari prezenţi.

PSD şi-a ales, în 22 august noua echipă de conducere, în cadrul unui congres atipic, organizat online în condiţii de pandemie şi stare de alertă. Marcel Ciolacu a câştigat alegerile interne din PSD, iar din echipa sa mai fac parte, în calitate de prim-vicepreşedinţi, Sorin Grindeanu şi Gabriela Firea. Vasile Dâncu a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional, care se va ocupa de reformarea partidului.

Luni, 31 august, Cabinetul Orban a aprobat redeschiderea la interior a restaurantelor, cafenelelor şi altor unităţi de alimentaţie publică, precum şi deschiderea pentru public a teatrelor, cinematografelor, sălilor de spectacol.

• Septembrie

Comisia Europeană a aprobat, în 3 septembrie, alocarea unei finanţări de 875 de milioane de euro pentru construcţia tronsonului de autostradă Sibiu - Piteşti. În aceeaşi zi, Guvernul a adoptat hotărârea prin care stabileşte ca alegerile parlamentare să aibă loc în 6 decembrie.

În 24 septembrie, şefa DIICOT, Giorgiana Hossu, a demisionat din funcţia respectivă, după ce soţul ei a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare în urma unui dosar instrumentat de DNA.

Cel mai important eveniment politic a avut loc în 27 septembrie, când s-au desfăşurat alegerile locale. În urma scrutinului, la nivel naţional PNL a trecut pe primul loc în opţiunile alegătorilor, cu 34% din voturile exprimate, urmat de PSD cu 30%. Pe locurile trei şi patru s-au clasat alianţa USR-PLUS şi PMP. În urma alegerilor locale, PSD deţine şefia a 20 de judeţe, PNL controlează 17 judeţe, iar UDMR - 4 judeţe.

Ministerul Justiţiei a pus, în 30 septembrie, în dezbatere publică pe site-ul propriu, timp de şase luni (până la 31 martie 2021), proiectele legislative cerute de Comisia Europeană în raportul MCV din 2019, de GRECO şi de Comisia de la Veneţia.

În timp ce deficitul bugetar la opt luni a ajuns la 5,18%, piaţa noastră de capital a trecut la statutul de Piaţă Emergentă Secundară. În aceeaşi lună a început şi procesul deschis de CNSAS pentru constatarea calităţii lui Isărescu de colaborator al Securităţii. De asemenea, a fost lansat Programul Casa Eficientă Energetic.

• Octombrie

Miniştrii Virgil Popescu şi Nicolae Ciucă au efectuat o vizită oficială în SUA în primele zile ale lunii octombrie, unde au semnat acorduri cu privire la colaborarea în domeniul militar şi energetic. În domeniul energiei, partea americană s-a obligat să susţină lucrările de la Centrala nuclearelectrică de la Cernavodă.

În 8 octombrie a fost consemnată depăşirea barierei de 3000 de persoane infectate cu noul coronavirus depistate în 24 de ore (3130), vârful pandemiei din luna respectivă fiind înregistrat în 30 octombrie, cu 6.546 de cazuri.

În 14 octombrie, Guvernul a prelungit starea de alertă cu încă 30 de zile. Prin noua hotărâre, Executivul a instituit obligativitatea portului măştii în spaţiile aglomerate - staţii de autobuz, peroane, pieţe, târguri, oboare, - unde nu există posibilitatea asigurării distanţei fizice de protecţie sanitară, atunci când avem o incidenţă a cazurilor situate între 1,5 la mie şi 3 la mie.

Ultima săptămână din luna octombrie a fost şi cea mai agitată din punct de vedere politic, deoarece premierul Ludovic Orban şi miniştrii Virgil Popescu, Nicolae Ciucă şi Adrian Oros s-au aflat în vizită oficială în Franţa, unde a fost semnată foaia de parcurs privind parteneriatul strategic româno-francez încheiat în anul 2009 şi reînnoit de preşedinţii Iohannis şi Macron în anul 2016.

În octombrie 2020, a fost înregistrată cea mai mică rată a inflaţiei din ultimii trei ani.

În ultima zi din lună, agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la "BBB minus" cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria "investment-grade", recomandat pentru investiţii.

• Noiembrie

În cursul ultimei luni de toamnă au fost consemnate perioade îndelungate în care numărul infectărilor zilnice cu Sars-Cov-2 s-a păstrat în jurul plafonului de 10.000 de cazuri. De aceea, decidenţii politici au fost nevoiţi să impună noi măsuri restrictive, printre care s-au numărat obligativitatea portului măştii de protecţie în spaţiile publice, închiderea pieţelor şi târgurilor organizate în spaţii închise, închiderea la ora 21:00, limitarea deplasărilor între orele 23:00 şi 5:00, interzicerea petrecerilor şi carantinarea mai multor localităţi din ţară, printre care s-au numărat şi municipiile reşedinţă de judeţ Timişoara, Sibiu şi Constanţa.

Cu toate acestea, nimeni şi nimic nu a putut împiedica tragedia de la Secţia ATI Covid a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Piatra Neamţ, din 14 noiembrie. Incendiul s-a soldat cu 16 morţi şi mai mulţi răniţi, printre aceştia din urmă numărându-se şi medicul de gardă. În aceeaşi zi, a intrat în vigoare o nouă prelungire cu 30 de zile a stării de alertă.

În 23 noiembrie, Guvernul Orban a adoptat cea de-a treia rectificare bugetară. Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice, a precizat că, în urma rectificării, deficitul bugetului general consolidat va ajunge, în 2020, la 9,1% din PIB, majorându-se cu 5 miliarde de lei, din care 4,2 miliarde de lei provin din diminuarea veniturilor bugetului general consolidat şi 0,8 miliarde de lei prin majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat.

26 noiembrie reprezintă data în care guvernul Orban a lansat în dezbatere publică Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cabinetul Orban a aprobat, în 27 noiembrie, Strategia de vaccinare anti-Covid 19. Potrivit strategiei, grupurile prioritare pentru vaccinarea împotriva Sars-Cov-2 sunt personalul din domeniul sănătăţii, personalul din centrele rezidenţiale şi medico-sociale, populaţia cu risc ridicat de evoluţie severă în cazul infecţiilor cu noul coronavirus şi personalul din alte domenii cheie, esenţiale pentru buna funcţionare a societăţii. Documentul arată că 70% din totalul populaţiei ar putea fi implicată în această campanie de vaccinare.

Tot în noiembrie a fost finalizată prima fază a conductei BRUA, iar Comisia Europeană a avizat acordul încheiat de Guvern cu SUA pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

• Decembrie

Ultima lună a anului trecut a fost marcată de alegerile parlamentare din 6 decembrie, care, deşi au fost câştigate de PSD, au dus la o majoritate parlamentară de centru-dreapta, care a învestit un nou guvern. Constituirea noului Parlament a avut loc în 21 decembrie 2020, când liderul liberal Ludovic Orban (care a demisionat din funcţia de prim-ministru în 7 decembrie, după pierderea alegerilor parlamentare) a fost ales preşedinte al Camerei Deputaţilor, iar Anca Dragu (USRPLUS) a fost aleasă preşedintele Senatului. După numai două zile, alianţa de guvernare PNL-USRPLUS-UDMR a reuşit în Parlament să obţină şi învestirea guvernului condus de Florin Cîţu, care, conform acordului de guvernare încheiat de cele trei formaţiuni politice în 22 decembrie, ar urma să se ocupe de administrarea statului în următorii patru ani.

La 27 decembrie a fost vaccinată împotriva Covid - 19 prima persoană de la noi din ţară, luând startul campania de imunizare împotriva SARS Cov-2.

În penultima zi a lui decembrie, bitcoinul şi-a continuat aprecierea, atingând o valoare record de 28.599,99 de dolari, ceea ce înseamnă o apreciere de 295% pe parcursul anului trecut, pe fondul interesului crescut din partea marilor investitori.

La finalul ultimei luni din 2020, premierul Florin Cîţu a declarat că bugetul pe anul curent va fi construit cu un deficit de 7% din PIB.