Populaţia stabilă a României era de 19.042.936 locuitori, arată datele statistice provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor, din octombrie 2011, publicate, ieri, de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, în România existau la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuinţe (din care 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit), 5.117.940 clădiri, din care 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit.
18.384.000 au fost persoane prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).
Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400.000 locuitori, însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 - 700.000 locuitori, concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locuitori reprezentând 7,7%. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735.900 locuitori), Iaşi (cu 723.600), Cluj (cu 659,400), Timiş (cu 649.800), Constanţa (cu 630.700), Dolj (cu 618.300), Suceava (cu 614.500). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201.500), Covasna (206.300), Sălaj (217.900), Mehedinţi (254.600), Ialomiţa (258.700), Giurgiu (265.500), Caraş-Severin (274.300) şi Bistriţa-Năsăud (277.900). În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari - Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).
Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate - municipiu, oraş, comună, pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105.500 sectoare de recensământ. Informaţiile completate în aceste tabele centralizatoare au fost agregate de comisiile judeţene având la bază procesele verbale de validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe, precizează INS.