Robert Rekkers: "Trebuie evitat riscul de supraîndatorare la creditarea fermierilor"

Finanţarea agricultorilor de către bănci şi instituţii financiare nebancare (IFN) trebuie realizată cu responsabilitate pentru a evita riscul de supraîndatorare al acestora, în contextul unei cereri în creştere pentru finanţarea sectorului, ne-a declarat Robert Rekkers, directorul general al Agricover Credit IFN, divizia financiară a grupului Agricover.

"Băncile şi IFN-urile trebuie să vină în sprijinul clienţilor, cu noi produse. Dacă clienţii nu mai sunt solvabili din cauza supraîndatorării şi intră în faliment, nimeni nu are de câştigat", ne-a spus domnia sa. Robert Rekkers consideră, de asemenea, că piaţa agricolă din ţara noastră are nevoie de transparenţă, iar informaţiile privind starea recoltelor şi evoluţiile preţurilor la cereale ar trebui să fie disponibile pentru toată lumea. Domnia sa ne-a explicat: "Cred că aceasta este tendinţa în lume şi, mai devreme sau mai târziu, România ar trebui să aibă un institut, o agenţie în subordinea Ministerului Agriculturii (MADR) similară cu Departamentul de Stat pentru Agricultură din SUA, care să publice previziuni privind recoltele, cu condiţia ca acestea să se bazeze pe datele reale din teren şi nu pe interese private".

• Agricover Credit IFN vrea să lansaze creditul corelat cu Matif, garantat cu stocurile de porumb, în septembrie

După ce a lansat, săptămâna trecută, un credit pentru agricultori ce permite corelarea dobânzii cu preţul grâului de la bursa de mărfuri din Paris (Matif), Agricover Credit IFN intenţionează să introducă în septembrie şi posibilitatea unui astfel de împrumut corelat cu preţul porumbului pe aceeaşi bursă.

Creditul corelat cu Matif este un tip de finanţare adresată fermierilor mari, pentru susţinerea capitalului de lucru de minimum 1 milion de lei. Dobânda este indexată lunar, în funcţie de cotaţia Matif (nr. - deocamdată cotaţia grâului) afişată în ultima zi a lunii anterioare şi se încadrează între 2,90%, pentru cotaţia Matif mai mică de 155 euro/tonă, şi 8,90%, pentru cotaţia Matif mai mare de 225 de euro/tonă. Mai exact, dobânda variază în funcţie de cotaţia futures a grâului afişată în ultima zi a lunii anterioare, până în mai 2015, data până la care creditul ar trebui rambursat. Un nou credit de acest tip va putea fi achiziţionat din nou începând cu luna iulie 2015. Dacă cotaţia grâului va fi între 175 şi 225 euro pe tonă pe Bursa de la Matif, atunci fermierii vor avea o dobândă de 7,9%. În cazul în care cotaţia scade sub 175 de euro/tonă, atunci şi dobânda va scădea, iar dacă aceasta depăşeşte 225 euro/tonă, atunci dobânda va creşte.

"Produsul este unul câştig-câştig sau pierdere-pierdere şi pentru fermier şi pentru Agricover Credit IFN. Întodeauna, la spot, preţurile sunt mai mici pentru că cei care cumpără speculează faptul că toată lumea vinde", ne-a precizat domnia sa. Robert Rekers a precizat că, în prezent, cotaţia pentru grâu la contractele futures din mai 2015 este la 181 euro tona, dar că tendinţa este de scădere. "Preţurile spot sunt jos deocamdată, şi sunt mulţi fermieri care nu vor să vândă. Totodată, aceştia sunt frustraţi şi speriaţi că nu au intrat în câmp din cauza ploilor, iar preţurile scad".

Dar, aceştia trebuie să îşi achite input-urile şi, prin urmare, vor avea nevoie de creditare. Input-urile costă circa 2.500 - 3.000 de lei pe hectar la culturile mari" , a detaliat domnia sa.

Creditul corelat cu Matif le oferă acestora posibilitatea de a-şi garanta împrumutul cu grâul din stoc care poate fi depozitat fie în facilităţile proprii, fie în bazele de recepţie ale grupului Agricover.

Potrivit lui Robert Rekkers, problema lipsei depozitelor de cereale a început să dispară de pe piaţa din ţara noastră, deoarece jucătorii de pe acest segment au construit destul de multe în ultima vreme. Totodată, domnia sa susţine că legea certificatelor de depozit este un alt aspect pozitiv şi consideră că normele acesteia ar trebui publicate cât mai repede. "Este necesar ca fermierii autohtoni să beneficieze de o piaţă cât mai reglementată cu reguli şi legislaţie adecvată, să se depăşească faza de «est sălbatic», a conchis directorul general.

În ţara noastră, marii fermieri analizează foarte mult care sunt preţurile Matif ca punct de referinţă şi îşi doresc să primească un preţ cât mai bun şi cât mai apropiat de cotaţia Matif.

Cu toate acestea, agricultorii nu au cum să primească acelaşi preţ ca pe bursa de la Paris, deoarece intervin costurile de transport, în general estimate la 20-30 de euro, dar care pot fi chiar şi mai mari în funcţie de locaţia cerealelor, a estimat Robert Rekkers.

Produsul financiar se adresează celor care au peste 900 de hectare, circa 1000 de fermierii la nivelul întregii ţări. Compania se aşteaptă ca acest credit să fie contractat mai ales în luna august odată cu finalizarea secerişului la grâu. În cazul în care acest tip de finanţare va fi din ce în ce mai utilizată de fermierii mari, productivi, creditul ar putea fi adresat şi fermieriilor medii. "Astfel, fermierii devin mai informaţi în termeni de piaţă şi de cotaţii de futures, iar piaţa devine mai transparentă", a mai subliniat Robert Rekkers.