ROBOR - creştere alertă, de la o zi la alta

• Indicele ROBOR la 3 luni a ajuns la 3,415%

Indicele ROBOR, în funcţie de care sunt calculate dobânzile creditelor în lei, continuă să crească în mod alert, de la o zi la alta, creând îngrijorare în rândul debitorilor împrumutaţi în moneda noastră.

Astfel, ROBOR la trei luni, care stă la baza dobânzii celor mai multe dintre creditele în lei, a ajuns, ieri, la 3,41% - cel mai mare nivel din februarie 2014, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Acesta avea, vineri, un nivel de 3,39%. ROBOR la şase luni a crescut, ieri, la 3,52% de la 3,5%, cel mai mare nivel din 6 martie 2014, cel la nouă luni a ajuns la 3,56%, iar indicele ROBOR la 12 luni s-a cifrat la 3,62%.

Primele executări silite, de ordinul sutelor sau chiar al miilor, în contractele de credit încheiate prin Programul Prima Casă, urmează să aibă loc în această toamnă, estimează avocatul Gheorghe Piperea, apărătorul clienţilor în procesele cu băncile.

Domnia sa apreciază că, odată ce ROBOR trece de 4%, va fi un un prim puseu: "Cel care plătea în septembrie 850 de lei, plăteşte acum 1300 şi va ajunge să plătească 1600 de lei. Dacă are venituri de 2000 de lei lunar, atunci este evident un om terminat din punct de vedere al capacităţii de plată. Mai mult decât atât, este o persoană fără viitor, pentru că nu numai că va rămâ­ne fără casă, dar va rămâne şi cu datorie la stat, ce va fi purtătoare de dobândă fiscală, de 18% pe an. Pe aces­te persoane le loveşte cel mai tare creşterea ROBOR, deşi vor fi şi foarte multe consecinţe în sectorul companiilor, care s-au împrumutat în anii anteriori în lei şi depind de ROBOR. Culmea inventivităţii este că acest indice a pătruns şi în creditele comerciale, dar şi în cele luate de statul român. Categoric va fi o situaţie de criză nemaiîntâlnită, dar ROBOR probabil că va crea probleme deosebite începând din 2019".

În opinia lui Gheorghe Piperea, indicele ROBOR a fost ţinut artificial la un nivel foarte mic, în ultimii 3-4 ani. Avocatul ne-a spus: "Chiar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea: «veniţi acum să luaţi credite, că sunt ieftine!». Dar cine a ţinut ROBOR la o treime din dobânda de referinţă a BNR? Nu cumva cele zece bănci care se împrumută între ele la această dobândă (n.r. ROBOR) sub atenta supraveghere a BNR? Cine stabileşte dobânda de referinţă? Cine aruncă în piaţă mesaje că urmează să crească inflaţia, că există bănci inundate de lichidităţi şi că, în acelaşi timp, sunt bănci fără lichiditate? Cine a spus des­pre Prima Casă că este un program nemaipomenit ca să demonstreze că nu este nevoie de Legea Dării în plată, iar acum spune că este risc sistemic? Nici măsura de creştere a dobânzii de referinţă nu trebuia luată de BNR abia în septembrie 2017, ci încă din septembrie 2015. Între timp, se mai ajustau lucrurile, nu se mai luau atâtea credite, iar statul se mai abţinea de la a se împrumuta de la bănci".

Specialiştii financiari susţin că trendul ascendent pe care îl urmează indicele ROBOR este unul firesc, întrucât acesta se află în teritoriul unei economii funcţionale, fiind şi influenţat de rata inflaţiei, aflată pe un trend similar, încă de acum câteva luni.

ROBOR se află pe un trend ascendent şi în strictă corelare cu inflaţia, a spus, recent, Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), menţionând că, în urmă cu zece ani, 99% dintre credite erau acordate la dobânda băncii, care lua în calcul toţi indicii din piaţă şi stabilea o dobândă, ROBOR reprezentând o mică bucăţică din aceasta.

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, subliniază că ROBOR va creşte atâta vreme cât inflaţia se va afla pe un trend ascendent. Tendinţa dobânzilor din piaţă este una de creştere, potrivit lui Ionuţ Dumitru, care opinează că rata dobânzii de politică monetară va ajunge 3%, la finalul lui 2018. În acest context, dobânzile creditelor acordate în lei vor creşte în funcţie de evoluţia indicelui ROBOR, ne-a spus, recent, preşedintele Consiliului Fiscal.

Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale, consideră: "Eu cred că un ROBOR mai mare este şi un regulator de apă rece necesar, care şi temperează puţin aşteptările, mai ales cele de consum. Funcţionează asemenea unui stabilizator economic. Într-adevăr, sarcina celor care au credite a crescut, pentru unii mai mult şi pentru alţii mai puţin. Nu trebuie să pierdem din vedere următorul aspect: nu toţi aceştia au luat credite când acest indice era la cel mai mic nivel, de 0,78%. Oamenii preferă să utilizeze comparaţia care le convine, dar nu este tocmai corect aşa. Dacă privim în perspectivă, peste un an de zile, de exemplu, ROBOR va fi, probabil, 4%, valoarea de acum va părea mică".

Economistul Dragoş Cabat susţine că este normal ca indicele ROBOR să crească, urmând să depăşească pragul de 5%, nefiind normal ca acest indice să fie cu mult sub nivelul ratei inflaţiei.

ROBOR a fost şi 4% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească, a spus, recent, Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, răspunzând unei întrebări: "Eu nu sunt confortabil cu această, aşa să zic, avalanşă de ştiri - că a venit Apocalipsa cu ROBOR-ul la 3,20%. A fost 4%-5% şi nu a murit nimeni în Ţara Românească. Au fost şi valori mai înalte. Să creaţi un nou bau-bau, nu neapărat dumneavoastră, un nou bau-bau, de la curs acum am ajuns la ROBOR, cred că este o uşoară exagerare şi, să spun aşa, invit la calm. Mai multă atenţie când tot promovaţi ideea că s-a ajuns la... Ce record este dacă acum patru ani a fost mult mai mare? A atins recordul ultimilor trei ani şi 12 zile şi 5 luni. Deci nu e vorba dacă eu sunt confortabil. Este un nivel care este oricum la jumătatea ratei inflaţiei pe care o avem în prezent. Deci sub nicio formă nu se poate spune că este o exagerare".

ROBOR se află, la ora actuală, acolo unde ar trebui să fie, având o evoluţie normală, dar ne preocupă impactul pe care l-ar putea avea asupra capacităţii de onorare a datoriilor pentru companii şi populaţie, a declarat, la rândul său, Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naţionale a României. Oficialul BNR a punctat că evoluţia indicelui ROBOR are influenţă asupra a peste 60% din credite.