ROBOR S-A ÎNTRECUT PE SINE ŞI A ATINS 1,84% Cîţu: "Abia acum BNR poate să spună că administrează lichiditatea în mod adecvat"

Actualizare 11:05 Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut până la nivelul de 1,83%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut astăzi la nivelul de 1,83%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Robor la 3 luni este indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei.

(M.I.)

--------

Indicele ROBOR merge din maxim în maxim, atingând noi culmi, vineri, pe toate intervalele de referinţă. Astfel, ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut, vineri, până la 1,84%, de la 1,82%, joi. Indicele ROBOR la 6 luni a ajuns la 1,99%, ROBOR la 9 luni s-a situat la nivelul de 2,05%, iar cel calculat la 12 luni a ajuns la 2,09%.

Explicaţia principală a Guvernatorului BNR Mugur Isărescu a fost că statul a colectat peste aşteptări, context în care lichiditatea din bănci a scăzut. Ca urmare, Banca centrală a injectat în piaţă lichiditate de 9,3 miliarde lei, în 3 octombrie.

Senatorul PNL Florin Cîţu, vicepreşedintele Comisiei de buget, evidenţiază că managementul lichidităţii "este clar la BNR". Parlamentarul ne-a precizat: "Eu zic că mesajul este evident. S-a ajuns cu dobânda acolo unde se dorea şi cred că ROBOR va rămâne la nivelul de 1,75%. ROBOR la 12 luni a depăşit 2%, ceea ce înseamnă că piaţa face o presiune pe creşterea dobânzii pentru perioada următoare.

Cei de la BNR au zis că susţin o dobândă de 1,75%. Mie mi se pare o dobândă mult prea mică pentru condiţiile economice actuale. Când ai o politică fiscală pro-ciclică, să menţii şi condiţiile monetare acomodative, este ciudat. Eu mă aşteptam ca BNR să vină cu un mesaj mult mai restrictiv pentru masa monetară şi mult mai dur pentru inflaţie. Inflaţia este deja peste aşteptări, anul viitor nu mai scade TVA şi se vorbeşte în continuare doar de creşteri de salarii şi de pensii, se aruncă paie pe foc într-o economie care deja creşte cu 6%, iar şomajul este la minim. Efectul a ceea ce se vede acum va fi creşterea preţurilor. Banca Centrală deja ar trebui să acţioneze, pentru că impactul full al politicii monetare este peste 12 luni. Eu mă aştept să crească dobânzile în continuare şi ROBOR să rămână în jurul lui 1,75% şi apoi să se ducă spre 2%. Statul va începe să facă plăţi şi este clar că va duce deficitul la 3%, în ultima parte a anului, când va băga lichiditate în sistem, iar BNR va trebui să intervină să retragă lichiditatea. Acest lucru se va întâmpla numai dacă este adevărat că am colectat foarte mult, însă eu cred că ceea ce se întâmplă are de-a face şi cu managementul lichidităţii făcut de BNR prin intervenţiile pe piaţa valutară. Banca Naţională a scos bani permanent din piaţă, care ar trebui să ştie câţi bani vin înapoi la plată, în sistem. BNR a stopat deprecierea scoţând bani din piaţă şi ducând dobânda unde dorea. Abia acum, cu dobânda actuală, BNR poate să spună că administrează lichiditatea într-un mod adecvat. Până acum, când ţinea dobânda jos, nu era administrată bine lichiditatea. Lumea se va obişnui cu această dobândă, pentru că ea aici trebuie să fie".

Florin Cîţu ne-a spus că, potrivit legii, BNR reglementează indicele ROBOR, care nu poate depăşi cu mai mult de 25% dobânda Lombard.

În acest context, potrivit senatorului Cîţu, Programul Prima Casă este o bombă cu ceas: "Am avertizat de la început despre Prima Casă. Guvernul aruncă programele acestea prosteşti şi, pentru că ele vin de la Guvern şi sunt susţinute de persoane care au credibilitate, oamenii apelează la ele. Dacă dobânda la creditele Prima Casă va creşte, atunci oamenii ar trebui să meargă la Liviu Voinea sau la cine a mai susţinut acest program. Statul a garantat creditele şi băncile nu au niciun risc, asta nu a înţeles lumea. Statul nu are oameni care să evalueze dosarele de credit, iar analiza se face de către bănci. Motivaţia ca banca să fie foarte atentă atunci când dă un credit garantat de stat este aproape zero. Programul Prima Casă a fost un mecanism pervers şi de aceea am spus de atâtea ori că este o bombă cu ceas".

Mai mulţi specialişti au atenţionat, în ultima perioadă, că majorarea ROBOR va afecta dobânda aplicată la împrumuturile acordate prin Programul Prima Casă.

Colectarea peste aşteptări, alături de alţi câţiva indicatori, au crescut ROBOR, a precizat, recent, Guvernatorul Băncii Naţionale a României Mugur Isărescu. Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor a depăşit aşteptările în luna septembrie şi, astfel, au fost retraşi mai mulţi bani din bănci, în piaţă creându-se o problemă de lichiditate, a explicat Mugur Isărescu creşterea abruptă a ROBOR din ultima perioadă.

Şeful Băncii Centrale este contrazis, însă, de unii specialişti din piaţă, care susţin că încasările bugetare se află la un nivel mai redus faţă de venitul estimat.

În opinia lui Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, o colectare ca la carte nu implică neapărat golirea de lichiditate a sistemului bancar, pentru că vorbim de un proces cu dus-întors, Ministerul Finanţelor Publice încasând şi cheltuind, iar piaţa reglându-se prin acest sistem.

Potrivit lui Adrian Vasilescu, în condiţiile în care analizele vor arăta că este nevoie, că apare un deficit de lichiditate şi că el trebuie şi poate fi reglat, este posibil ca BNR să mai facă inserţii de lichiditate în piaţă. "Dacă ne uităm în istoria recentă, vom vedea că în 2012-2014 astfel de intervenţii au fost cu zecile - au fost şi 60, şi 70 de operaţiuni REPO într-un an. Ele sunt făcute la vedere, iar BNR comunică despre fiecare dintre aceste intervenţii", ne-a precizat, în nume personal, Adrian Vasilescu, care ne-a spus că în majorarea ROBOR se regăsesc influenţele mişcărilor internaţionale.

Dorin Badea, director executiv Trezorerie şi Pieţe de Capital la Eximbank, a spus, citat de Agerpres: "S-a întâmplat o scurgere a lichidităţii excesive din piaţă, iar acum este un deficit de lichiditate pe care îl vom afla în mod concret la finalul lunii. Banii pot ieşi fie către Trezoreria Statului, prin taxe sau rambursări de obligaţiuni, fie către Banca Centrală, prin operaţiuni pe piaţa valutară. Aici au apărut diverse zvonuri şi informaţii, inclusiv în presă, am văzut cursul foarte stabil din punct de vedere al mişcărilor în sus. Deci, avem un deficit de lichiditate, o schimbare de mediu şi o creştere a dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv o îngustare a canalului de dobânzi prin decizia de politică monetară. Aceste lucruri, împreună, duc la modificarea ratei ROBOR în apropierea ratei de politică monetară".

Consiliul Concurenţei ia în calcul declanşarea unei investigaţii în rândul băncilor, dacă descoperă indicii în ceea ce priveşte creşterea indicelui ROBOR din ultima perioadă.