România a urcat 12 locuri în topul european privind politicile de control al consumului de tutun

Ţara noastră a realizat în 2016 cel mai mare salt pozitiv înregistrat vreodată de o ţară, de 12 locuri, în domeniul politicilor de control al consumului de tutun, conform Scalei Politicilor de Control al Consumului de Tutun, precizează un comunicat de presă publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Raportul dat publicităţii astăzi, în cadrul celei de-a 7-a Conferinţe Europene Tobacco or Health prezintă rezultatele activităţilor de dezvoltare şi implementare de politici privind controlul consumului de tutun în 35 de ţări europene, folosind un instrument numit Scala Politicilor de Control al Consumului de Tutun.

Ţările europene au fost evaluate în privinţa măsurilor considerate a fi componente esenţiale ale unor programe cuprinzătoare de control al consumului de tutun, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Băncii Mondiale. Raportul a fost prezentat de către Luk Joossens din partea Association of European Cancer Leagues şi este menit să încurajeze ţările să continue implementarea eficientă a politicilor de control al consumului de tutun.

Saltul de 12 locuri al României, de pe locul 19 în 2013 pe locul 7 în acest raport, este accentuat în acest raport ca fiind un progres spectaculos se datorează adoptării legislaţiei de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise, adoptării Directivei Europene privind produsele din tutun, precum şi iniţierii celei mai ample dezbateri pe teme de sănătate în spaţiul public o dată cu modificările legislative. Saltul este reflectat şi în nivelul de susţinere fără precedent în rândul populaţiei generale pentru politici de control al consumului de tutun, nivel evaluat în studii recente la peste 85%, precizează comunicatul.

România se alătură, astfel, grupului-lider al ţărilor europene care prioritizează şi acordă atenţia cuvenită luptei cu consumul de tutun ca una din dependenţele cu efecte devastatoare asupra sănătăţii publice.

Acest rezultat a fost posibil datorită modelului de colaborare între factorii decizionali din România(Comisiile de Sănătate din Parlamentul României, Ministerul Sănătăţii) şi societatea civilă, medicală, academică (Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de Pneumologie, Fundaţia Română a Inimii, Forumul Român de Prevenţie, Societatea Naţională de Medicină a Familiei, asociaţiile de pacienţi, asociaţiile de protejare a drepturilor copiilor şi tinerilor, asociaţiile tinerilor medici), precum şi datorită sprijinului reţelelor europene (European Network for Smoking and Tobacco Prevention) şi internaţionale (Birourile Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Campaign for Tobacco Free Kids/Bloomberg Initiative for Tobacco Control).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii descrie următoarele 6 măsuri, cuprinse, de altfel, în legile de transpunere a Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului (ratificată de majoritatea ţărilor, inclusiv România):

1.taxarea produselor din tutun

2.interzicerea fumatului în spaţiile publice închise

3.informarea şi creşterea nivelului de conştientizare în rândul populaţiei generale, incluzând campanii de informare publică, acoperire în mass media, publicarea de studii şi date relevante

4.interzicerea oricărei forme de publicitate şi promovare a produselor din tutun

5.imagini şi avertizări directe şi de dimensiuni mari pe ambalajele produselor din tutun

6.susţinerea asistenţei şi tratamentului în vederea renunţării pentru persoanele dependente de tutun, incluzând creşterea accesului la medicaţie.

Raportul este publicat la fiecare 3 ani, ultimul, cel aferent anului 2013 fiind dat publicităţii în anul 2014 la A 6-a Conferinţă Europeană Tobacco or Health de la Istanbul, 26-29 Martie 2014.

În Raportul 2013, România se afla pe locul 19, în scădere cu trei locuri faţă de raportul precedent. De asemenea, România era prezentată ca una dintre cele patru ţări care votase împotriva adoptării Directivei Europene privind Produsele din Tutun.