România este o piaţă nerentabilă pentru producătorii de insulină şi analogi

• La începutul anului viitor va fi organizată o nouă licitaţie pentru lista medicamentelor compensate pentru diabetici

Prin programul "Prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie", Ministerul Sănătăţii a stabilit firmele şi produsele care pot fi incluse pe lista de medicamente compensate. La licitaţia care a avut loc în 2003 au participat trei producători: "Novo-Nordisk", "Sanofi Aventis" şi "Eli Lilly". Firmele s-au prezentat cu o listă de produse, disponibile în acel moment, care au fost aprobate şi incluse în programul ministerial. De atunci însă, cercetările au continuat şi pe piaţă au apărut şi alte produse, la care bolnavii nu au acces pentru că produsele nu sînt incluse pe lista de medicamente compensate. În plus, firmele producătoare care lansează aceste produse pe piaţă nu pot în prezent să-şi recupereze investiţiile.

În urmă cu cîteva zile, compania internaţională "Sanofi Aventis" a lansat pe piaţa românească un nou analog de insulină cu acţiune rapidă, denumit Apidra (insulină glulizină injectabilă). Produsul este autorizat în tratamentul diabetului tip 1 şi 2, are ca scop controlul hiperglicemiei şi acoperă necesarul de insulină din timpul meselor. Spre deosebire de insulina umană regular, poate fi administrată sub piele sau prin intermediul unei pompe de insulină. La acest medicament pot avea acces însă numai diabeticii care acceptă să plătească produsul integral, la farmacie. Asta pentru că, fiind lansat recent, nu este inclus în program, ceea ce-l face practic inexistent pentru o mare parte a populaţiei, care are acces numai la reţetele compensate. Pe de altă parte, reprezentanţii Comisiei de Diabet le-au recomandat medicilor să prescrie bolnavilor pe cît posibil medicamentele aflate pe listă cu preţul cel mai mic, din cauza bugetului redus. Anul trecut, fondurilor pentru diabet li s-au alocat 180 de milioane de RON, sumă care nu a fost suficientă în raport cu necesarul. Autorităţile au fost nevoite să ia şi din fondurile pe acest an, unde au intrat tot 180 de milioane de RON, reprezentînd 22,5% din totalul bugetului alocat programelor naţionale de sănătate. Cu toate acestea, statisticile arată că anual numărul pacienţilor creşte cu cîteva mii. În plus, boala se poate agrava, astfel încît foarte mulţi bolnavi necesită un altfel de tratament în diversele faze ale bolii. Profesorul dr. Radu Lichiardopol, vicepreşedinte al Comisiei de Diabet, Nutriţie şi boli metabolice din cadrul Ministerului Sănătăţii, ne-a declarat că o nouă licitaţie va fi realizată la începutul anului viitor. Domnia sa a confirmat faptul că există produse noi apărute pe piaţă, aprobate de minister şi forurile de resort în vederea tratamentului, care nu pot fi accesibile publicului larg. Cu toate acestea, susţine că "se poate obţine acelaşi efect şi cu un medicament mai ieftin, nu este obligatorie administrarea celui mai scump", deşi nu contestă progresul terapeutic şi necesitatea ultimelor produse apărute. Potrivit profesorului Lichiardopol, conflictul poate fi rezolvat prin două metode, în primul rînd evaluarea corectă a nevoilor pacienţilor şi în al doilea rînd alocarea unui buget în acord cu numărul de bolnavi. Anul trecut, în programul ministerial au fost înscrişi aproape 334.000 de diabetici.

• Consiliul Concurenţei investighează alocarea subvenţiilor

Ca urmare a semnalelor apărute în mass - media în ultima perioadă, privitoare la modul de alocare a subvenţiilor pentru medicamente, Consiliul Concurenţei s-a autosesizat şi a demarat o anchetă pentru limpezirea acestui caz. Discuţiile au început odată cu publicarea unui raport elaborat de un expert al Preşedinţiei, care sugera că firmele aflate în program au majorat ilegal preţurile la insulină. Consiliul Concurenţei are drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor. Reprezentanţii firmelor neagă însă acuzaţiile, menţionînd că în momentul în care a avut loc licitaţia valutele de referinţă aveau o valoare mai mare decît în prezent - dolarul varia în jur de 3,2 ROL, iar euro era de 4,1 ROL. În aceste condiţii, pentru că de atunci piaţa a rămas blocată, preţurile se calculează la valorile din perioada respectivă.