România îşi poate asuma ca ţintă pentru anul 2020 reducerea cu 586.000 a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie

În cadrul mesei rotunde cu tema "Ţinte naţionale pentru Strategia Europa 2020: Obiectivele în domeniul ocupării forţei de muncă şi incluziunii sociale", directorul Direcţiei Strategii ale UE şi Monitorizare Post-Aderare din cadrul DAE, Viorel Dobrescu, a prezentat priorităţile şi obiectivele Strategiei Europa 2020. În context, el a menţionat cele două componente ale strategiei, respectiv obiectivul pe termen scurt - depăşirea crizei - şi cel pe termen lung - recâştigarea locului pe care Uniunea Europeană îl ocupă la nivelul economiilor mondiale.

Prezentă la acelaşi eveniment, doamna Simona Bordeianu, director în cadrul MMFPS, a prezentat situaţia care există la ora actuală în ţara noastră din punctul de vedere al ocupării forţei de muncă. Reprezentantul MMFPS a afirmat că, după un scenariu realist, ţara noastră îşi poate asuma ca ţintă, pentru anul 2020, o creştere până la nivelul de 69-70% a ratei de ocupare în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. Într-un scenariu optimist, această rată s-ar putea încadra în intervalul 71-71,5%, iar într-unul pesimist, într-un interval de 67-68%. La nivelul anului 2009, rata de ocupare a persoanelor din grupa de vârstă menţionată a fost de 63,5%. Simona Bordeianu a menţionat şi principalele măsuri care pot genera un nivel mai mare al ratei de ocupare a forţei de muncă: creşterea nivelului de educaţie, asigurarea unui acces mai larg la formarea profesională continuă şi asigurarea accesului la prestaţii şi servicii sociale într-o manieră care să nu afecteze atractivitatea muncii.

În intervenţia sa, Adina Drăgotoiu, director în cadrul MMFPS, a insistat asupra necesităţii promovării ţintei referitoare la creşterea gradului de incluziune socială prin intermediul obiectivului de reducere a riscului de sărăcie. Reprezentantul MMFPS a arătat că în România, la nivelul anului 2008, rata sărăciei relative (persoane care au un venit echivalent disponibil mai mic de 60% din venitul median disponibil) era de 18,2%, cele mai afectate categorii fiind şomerii (37,6%), lucrătorii pe cont propriu (40,8%), familiile monoparentale (30%), familiile cu mai mult de trei copii (47%), tinerii (20,9%) şi copiii (25,9%).

Pornind de la această realitate, România îşi poate asuma ca ţintă pentru anul 2020 reducerea cu 586.000 a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie, faţă de anul 2008.