"România şi Irak trebuie să-şi coordoneze activitatea în domeniile spionajului şi apărării"

Ţara noastră poate concura cu succes în Irak, în domeniul echipamentelor sau în pregătirea soldaţilor şi poliţiştilor, ne-a spus, într-un interviu, Excelenţa Sa domnul Hussain Sinjari, Ambasador al Republicii Irak în România. Domnia sa consideră că ar trebui ca ţările noastre să îşi coordoneze activitatea în domeniile spionajului şi apărării.

Printre altele, Excelenţa Sa apreciază că România ar putea deveni o destinaţie fericită pentru irakieni ca turişti, inclusiv în domeniul turismului medical, "deoarece războiul contra Daesh provoacă răni şi duce la crearea nevoii de tratament medical".

Reporter: Cum a evoluat relaţia dintre România şi Irak, anul trecut?

ES Hussain Sinjari: Când am sosit aici, vara trecută, am aflat că, deşi, pe hârtie, Camera de Comerţ Irakiano-Română exista, din nefericire aceasta nu avea niciun fel de activitate. Astfel, am început să îi încurajăm pe oamenii de afaceri români să viziteze Irakul, pentru a explora ei înşişi oportunităţi de afaceri. În momentul de faţă, suntem în cursul unui proces care presupune fie să dăm viaţă Camerei de Comerţ Româno-Irakiene, fie să înfiinţăm o nouă entitate pentru promovarea relaţiilor economice dintre cele două ţări.

De când am sosit, acum şapte luni, am acordat 1015 vize cetăţenilor români. Acest lucru arată că scopul nostru principal este promovarea relaţiilor economice, deşi anul trecut a fost unul dificil în Irak, din cauza războiului împotriva terorismului Statului Islamic, care ne epuizează resursele economice şi financiare, dar şi a scăderii abrupte a preţului petrolului. Avem, de asemenea, lupta noastră anticorupţie. Terorismul Statului Islamic şi corupţia sunt duşmanii noştri. Războiul nu este uşor, dar trebuie să învingem în lupta contra acestor rele.

Reporter: Care este valoarea schimburilor comerciale care a fost atinsă între cele două ţări?

ES Hussain Sinjari: Deşi Irak şi România au avut relaţii istorice şi de durată, din nefericire balanţa comercială între cele două ţări este, în prezent, cu adevărat modestă, de doar 14 milioane de dolari.

Cred că, după ce vom stabili noua Cameră de Comerţ Irakiano-Română şi după schimbul de vizite oficiale al unora dintre membrii guvernelor şi parlamentelor irakiene şi române, care sperăm că vor avea loc amândouă anul acesta, vom atinge un nou nivel de relaţii comerciale. România poate concura cu succes în domeniul echipamentelor sau în pregătirea soldaţilor şi poliţiştilor. Ar trebui să ne coordonam activitatea în domeniile spionajului şi apărării.

Reporter: Ce tipuri de bunuri importă România din ţara dumneavoastră şi ce se exportă în Irak?

ES Hussain Sinjari: Pe lângă lemn, încurajăm comercializarea produselor farmaceutice în farmaciile irakiene. O serie de oameni de afaceri irakieni au vizitat România, încurajaţi de către ambasadă, pentru a încheia contracte cu firmele farmaceutice de aici.

Există, de asemenea, societăţi româneşti care lucrează în Basra, în industria petrolieră sau a gazelor naturale, în domeniul apei sau canalizării, ori în porturile maritime irakiene. Dar, în prezent, puteţi găsi muncitori, tehnicieni şi ingineri români în diferite alte părţi ale Irakului, inclusiv în regiunea Kurdistanului Irakian.

Din nefericire, carnea şi animalele de producţie românească nu au voie să intre în Irak, ca urmare a interdicţiei impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii Animalelor (OIE), pe care o consider injustă, şi cred ca autorităţile române ar trebui în mod serios să solicite ridicarea ei.

Principalele produse ale Irakului sunt petrolul şi gazele naturale şi cea mai serioasă problemă pe care o are sunt penele de curent. Cred că societăţile româneşti şi oamenii de afaceri români pot contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea acestor două sectoare, pe lângă agricultură. Avem nevoi serioase pentru infrastructură şi România poate ajuta în mod semnificativ şi în acest domeniu.

Totodată, avem nevoie de oameni de afaceri din ambele părţi care să vină cu idei noi şi iniţiative, cu proiecte puternice şi să exploreze oportunităţi de afaceri.

Mai există două categorii importante: educaţia şi turismul. Mii de irakieni au absolvit facultăţi româneşti, unii dintre ei sunt miniştri, parlamentari, sau oameni de afaceri importanţi şi profesionişti. Vrem ca ei să continue şi chiar mai mult decât atât. România ar putea deveni o destinaţie fericită pentru irakieni ca turişti, inclusiv în domeniul turis-mului medical, deoarece războiul contra Daesh provoacă răni şi duce la crearea nevoii de tratament medical.

Reporter: Cum vedeţi viitorul relaţiilor dintre cele două ţări?

ES Hussain Sinjari: România şi Irakul au ieşit amândouă din cenuşa unei dictaturi. În timp ce România a avut un oarecare succes în construirea democraţiei şi, acum, în lupta contra corupţiei, Irakul încă a rămas în urmă. Cred că ar trebui să aflăm de ce România a reuşit să aibă succes în construirea instituţiilor democratice în mod paşnic, în timp ce noi, în Irak, întâmpinăm încă obstacole serioase pe acest drum.

Poate că una dintre cele mai negative şi retrograde cauze este faptul că noi, în Irak, nu am realizat separaţia dintre stat şi religie. Această separare dintre moschee şi stat este extrem de importantă în construirea democraţiei, în dezvoltarea instituţiilor democratice şi în diseminarea culturii democratice, a toleranţei, a păcii şi a acceptării reciproce.

Aici aş sugera ca gânditorii, oamenii de stiinţă şi reprezentanţii societăţii civile, împreună cu politicienii, parlamentarii şi oamenii de afaceri să organizeze o conferinţă sau o serie de ateliere în Irak, poate în cooperare cu un ONG irakian, cum ar fi cel pe care l-am înfiinţat cu mult timp în urmă - "Tolerancy International".

Dacă putem să strângem fondurile necesare pentru organizarea unei asemenea conferinţe, cred că aceasta ar trebui să aibă rezultate pozitive, dar consider, de asemenea, că România trebuie să arate lumii experienţa ei în lupta contra corupţiei şi în construirea unei democraţii sănătoase. În prezent, România este foarte respectată în lume pentru asta. Aceasta este cel mai mare atu al României şi ar putea contribui la îmbogăţirea lumii noastre, prin demonstrarea experienţelor sale reale şi prin împărtăşirea lecţiilor învăţate. Aceasta este cea mai necesară formă de solidaritate şi afecţiune. Ar trebui să fie apreciată de comunităţile din întreaga lume, care sunt afectate de diviziune, corupţie şi de lipsa reconcilierii naţionale.

Reporter: Mulţumesc!