România, ţara cu cea mai scăzută rată de educaţie superioară din UE

Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, a publicat un infografic cu privire la distribuţia populaţiei după rata de educaţie superioară în România în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană şi la nivel subnaţional.

România are cea mai scăzută rată de educaţie superioară la nivel naţional dintre statele UE27, conform datelor oficiale ale Eurostat. Datele ne arată că situaţia nu este mai bună la nivel subnaţional: patru din cele opt regiuni ale României fac parte din cele 11 regiuni ale Uniunii Europene cu cele mai scăzute niveluri de educaţie, anume Sud-Vest Oltenia, Nord-Est, Sud-Est şi Sud-Muntenia.

Rata de educaţie superioară (terţiară) în România în anul 2022 a fost de 19,3%, faţă de media europeană de 34,3%, ceea ce califică România drept statul cu cea mai scăzută rată de educaţie superioară din Uniunea Europeană. În comparaţie, alte state post-comuniste au rate de educaţie semnificativ mai mari, precum Cehia sau Croaţia cu 25% sau Lituania, cu peste 45% din populaţie cu studii superioare. Ţara următoare clasată după România este Italia, cu o rată de educaţie terţiară de 20,3%

Această cifră naţională extrem de scăzută nu ne arată cât de dramatică este situaţia distribuţiei educaţionale din România la nivel subnaţional. România este formată din 8 regiuni NUTS2, iar patru din aceste regiuni se află între cele mai slab educate 11 regiuni NUTS2 din Uniunea Europeană, în competiţia cu zone profund rurale din alte state UE27. Astfel, Sud-Muntenia este regiunea cu cea mai scăzută rată de educaţie terţiară din toată Uniunea Europeană, cu doar 13.7% din populaţie absolventă de studii superioare. Regiunile Nord

Est şi Sud-Est sunt următoarele cele mai slab educate, cu doar 14% din populaţie absolventă de studii superioare, iar regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează o medie de 17,6% din populaţie absolventă de studii superioare, ceea ce o califică pentru a fi a 231-a regiune UE27 în ce priveşte proporţia de absolvenţi de studii superioare. În topul celor mai slab educate 11 regiuni se mai află regiuni din Italia, Cehia şi Croaţia.

Regiunea Bucureşti-Ilfov este mult mai bine poziţionată în clasamentul european: este nu doar cea mai educată regiune din România, ci se situează şi în primele 50 de regiuni din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte proporţia de absolvenţi de studii superioare, cu 42,2%. Pe primele locuri în acest top se află regiunea Sostines din Lituania, ce se suprapune oraşului Vilnius, cu 62,1%, regiunea Brabant din Belgia, ce se suprapune oraşului Bruxelles, cu 60,7%, şi regiunea Stockholm din Suedia, cu 57,5% din populaţie absolventă de studii superioare.

Rata de educaţie terţiară sau proporţia populaţiei adulte ce a absolvit vreo formă de educaţie superioară este considerat unul dintre cei mai importanţi indicatori pentru potenţialul socio-economic al unei comunităţi. Specialiştii afirmă că această rată de educaţie terţiară este unul dintre criteriile cel mai des folosite pentru a determina nivelul de investiţii economice şi dezvoltare din regiunea în cauză pe termen mediu şi lung. Faptul că patru din cele opt regiuni ale României sunt printre regiunile cele mai slab cotate în această ierarhie ne arată că potenţialul de dezvoltare al acestor regiuni este slab în acest moment.

Infograficul cu datele despre nivelul de educaţie terţiară (superioară) în România în comparaţie cu Uniunea Europeană şi la nivel subnaţional: