S&P: Nu am ezitat în privinţa retrogradării SUA

• G7 şi BCE se angajează să intervină pentru susţinerea stabilităţii financiare

Unul dintre directorii agenţiei de evaluare financiară Standard & Poor"s (S&P) susţine că, în mod categoric, nu a avut nicio ezitare cu privire la decizia de reducere a ratingului SUA.

David Beers, director în cadrul S&P, a declarat ieri, citat de postul american de televiziune ABC, că decizia agenţiei a avut la bază câţiva factori, inclusiv faptul că reputaţia SUA a fost afectată de controversele privind plafonul datoriei şi temerile că finanţele publice sunt pe o cale nesustenabilă.

Amintim că, vineri seara, S&P a decis, pentru prima oară în istorie, reducerea calificativului de top al SUA: de la "AAA" la "AA+", cu perspectivă negativă.

Celelalte două agenţii de rating majore - Moody"s şi Fitch - menţin calificativul "AAA" pentru datoria SUA.

• "JP Morgan": Reducerea ratingului ar putea avea impact minim pe termen mediu şi lung

Retrogradarea calificativului SUA de către S&P ar putea avea impact minim pe termen mediu şi lung, întrucât nu afectează estimările actuale de creştere economică, susţin analiştii "JP Morgan Chase & Co.", atrăgând însă atenţia că această măsură ar putea cauza turbulenţe pe pieţe, în următoarele două săptămâni.

Potrivit băncii de investiţii, pierderea ratingului de top "AAA" de către SUA va produce efecte asupra sistemului financiar.

Thomas Lee, analist în cadrul "JP Morgan", afirmă că, în pofida presiunilor tot mai mari privind piaţa datoriilor suverane din Europa, economia SUA se îndreaptă, încă, spre recuperare. (A.V.)

(continuare în pagina 13)

• RBS: BCE ar putea cumpăra obligaţiuni italiene şi spaniole de 850 miliarde euro

Miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din G7 (Grupul celor Şapte state puternic indus-trializate) s-au angajat să ia toate măsurile necesare pentru sus-ţinerea stabilităţii financiare şi a creşterii economice. La rândul său, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că va aplica în mod activ programul de achiziţii de obligaţiuni de pe piaţa secundară, fără să precizeze, însă, care va fi ţara care va beneficia de acest sprijin.

Însă, potrivit estimărilor "Royal Bank of Scotland" Plc (RBS), BCE ar putea cumpăra obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei de 850 miliarde euro, ca să tempereze criza datoriilor suverane din zona euro.

Confrom Bloomberg, măsura reprezintă un pas către o uniune fiscală, transformare căreia Germania i s-a opus încă de la înfiinţarea monedei unice.

În timp ce investitorii şi economiştii afirmă că vor fi necesare legături fiscale mai strânse şi transferuri financiare către ţările mai slabe din zona euro pentru stoparea extinderii crizei, achiziţiile BCE de obligaţiuni italiene şi spaniole generează noi riscuri politice.

"Acest exerciţiu major de concentrare a riscului nu se va derula uşor, iar riscurile politice vot fi majore. Acesta ar putea fi pasul dureros, dar necesar, pentru crearea unui instrument unic destinat împrumuturilor, însă preţul ar putea fi pierderea suveranităţii fiscale", afirmă Jacques Cailloux, economist şef la RBS, citat de Bloomberg.

• Greenspan: Statele Unite pot plăti orice datorie

Statele Unite pot să-şi achite orice datorie pentru că pot oricând tipări banii necesari, aşa că probabilitatea intrării în faliment este zero, a declarat fostul preşedinte al băncii centrale a SUA, Federal Reserve, Alan Greenspan, potrivit CNBC.

În opinia sa, scăderea ratingului SUA de către S&P "a atins o coardă sensibilă şi a lovit stima de sine, psihicul SUA", indicând că "ceva nu merge bine".

• Preţul aurul a trecut de 1.700 de dolari uncia

Cotaţia aurului a atins un nou maxim istoric, depăşind 1.700 de dolari uncia, în contextul reducerii calificativului SUA - măsură care a alimentat plasamentele considerate sigure.

Cotaţia aurului cu livrare în decembrie a urcat cu 4% în sesiunea electronică de la Comex New York, ajungând la recordul de 1.718,20 dolari uncia. La ora 10.19, preţul era de 1.706,40 dolari/uncie, mai mare cu 3,3% faţă de ultima zi a săptămânii trecute.

Tot ieri, euro a avut un curs de 1,4147 la ora 10.32, pe piaţa americană, mai mic cu 0,9% faţă de ultima zi a săptămânii trecute.

• Petrolul scade cu peste 3%

Decizia privind ratingul SUA a determinat declinul cotaţiilor petroliere, investitorii anticipând scăderea consumului de profil. Preţul petrolului brut cu livrare în septembrie a coborât cu 3,9% la ora 10.18, la New York Mercantile Exchange, ajungând la 83,47 dolari/baril. La ICE Futures Europe din Londra, cotaţia petrolului Brent a pierdut 3,2%, ajungând la 105,88 dolari/baril.

• Ratinguri reduse pentru "Fannie Mae" şi "Freddie Mac"

Standard & Poor"s a redus ratingurile pe termen lung ale creditorilor ipotecari "Fannie Mae" şi "Freddie Mac", de la "AAA" la "AA+". "Revizuirea în scădere a ratingului Fannie Mae şi Freddie Mac reflectă dependenţa lor directă de guvernul SUA", a anunţat S&P.

Agenţia a revizuit în scădere, de la "AAA" la "AA+" şi ratingurile altor instituţii financiare care au legătură directă cu guvernul SUA.

•

BCE a cumpărat, ieri, obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei, determinând scăderea randamentelor acestor titluri, conform unor surse citate de presa străină.

•

Liderii oamenilor de afaceri din Italia au semnat, ieri, o petiţie prin care se oferă să achiziţioneze obligaţiuni de stat, ca să ajute ţara să evite un dezastru financiar.

"Dacă Italia are nevoie de ajutorul nostru, noi vom fi aici", potrivit petiţiei semnate de directorii unora dintre cele mai importante companii italiene, precum "Pirelli", "Eni" şi "Tod"s".

• • Opiniile analiştilor autohtoni despre criza mondială

Ionel Blănculescu: Operaţiunea de rostogolire a datoriilor este foarte periculoasă.

Mihai Nichisoiu, "Tradeville": "Pe termen mai lung, ceea ce vedem acum ar putea marca precursorul unei crize suverane în economiile dezvoltate, unde cea mai tentantă soluţie pentru rezolvarea datoriilor şi deficitelor este generarea sau tolerarea unor presiuni inflaţioniste tot mai mari".

Opiniile experţilor noştri în finanţe au început să se contureze, relativ la dezvoltările recente ale crizei datorilor suverane care cutremurat bursele şi îngrijorează o lume întreagă că aceasta ar putea reprezenta sfârşitul actualului sistem economic mondial. Ionel Blănculescu, consultant financiar, şi Mihai Nichisoiu, analist pieţe internaţionale "Tradeville" ne-au răspuns la trei întrebări:

1. Ce variante de reacţie stau la îndemâna Chinei şi Japoniei (principalii creditori ai SUA) pentru recuperarea datoriilor?

2. Cât de periculoase sunt urmările faptului că Grecia şi SUA, dar şi mulţi alţii, printre care şi România, şi-au rostogolit datoriile până acum?

3. Există soluţii pentru datornicii în franci elveţieni, ca să contrabalanseze pierderile suferite din creşterea monedei elveţiene? Dacă da, vă rog să le treceţi în revistă.

Relatăm în continuare raspunsurile primite:

Ionel Blănculescu, consultant financiar, a precizat că evenimentele economice curente de la nivel internaţional nu reprezintă al doilea val de criză, ci criza propriu-zisă care a lovit România în 2009. Domnia sa a declarat că este aceeaşi criză împărţită în două perioade: perioada 2009-2011 şi 2012-2015.

Ionel Blănculescu este de părere că Japonia este supusă unui proces de îndatorare publică pe plan intern şi nu are glasul necesar să reacţioneze pentru recuperarea datoriilor de la Statele Unite. Pe de altă parte, China reacţionează puternic, prin lansarea de mesaje disciplinare către State ca să îşi facă ordine în finanţele proprii, fără să deţină, însă, instrumentele necesare recuperării datoriilor, potrivit lui Ionel Blănculescu.

De altfel, agenţia chineză de stat, China Nouă, a criticat starea finanţelor americane declarând că "pentru a-şi îngriji dependenţa de datorii, Statele Unite trebuie să res-tabilească principiul de bun-simţ potrivit căruia trebuie să trăieşti după mijloace".

Mihai Nichisoiu, international market analyst la "Tradeville", este de părere că variantele de reacţie care stau la îndemâna Japoniei şi a Chinei pentru recuperarea datoriilor "ar fi să vândă direct în piaţă deţinerile de bonduri guvernamentale americane, dar o asemenea acţiune le-ar fi contraproductivă în mod sever".

Domnia sa a adăugat: "Ceea ce pot face, însă, cele două economii este să diversifice gradual rezervele lor valutare. Acest lucru se întâmplă deja, deşi nu în ritmul în care China sau Japonia şi-ar dori."

Ionel Blănculescu este de părere că operaţiunea de rostogolire a datoriilor (n.r. desfăşurată de Statele Unite, Grecia, dar şi mulţi alţii, printre care şi ţara noastră), este foarte periculoasă, fiind necesară reducerea datoriilor şi cheltuielilor publice. Restrângerea libertăţilor autorităţilor publice locale în sectorul investiţional de către autorităţile centrale, precum şi realizarea investiţiilor generatoare de valoare adăugată pot contribui la reducerea datoriilor publice în ţara noastra, potrivit domniei sale.

Mihai Nichisoiu ne-a declarat: "Datoriile, de regulă se rostogolesc, în sine, acest lucru nu este neobişnuit sau critic. Grecia este deja exclusă de la finanţarea pe pieţe, probabil pentru cel puţin câţiva ani. Criza din Statele Unite a fost auto-generată şi va avea consecinţe negative la adresa încrederii consumatorilor şi corporaţiilor. Deocamdată, Statele Unite se pot finanţa la costuri situate la minime istorice, şi cel puţin din această perspectivă, criza politică recentă nu s-a justificat. Pe termen mai lung, ceea ce vedem acum ar putea marca precursorul unei crize suverane în economiile dezvoltate, unde cea mai tentantă soluţie pentru rezolvarea datoriilor şi deficitelor este generarea sau tolerarea unor presiuni inflaţioniste tot mai mari. Apoi, excedente comerciale tot mai mici în lumea emergentă ar însemna tot mai puţini dolari de reciclat în noi cumpărări de bonduri guvernamentale ale economiilor dezvoltate".

Mihai Nichisoiu a mai precizat: "Soluţii rezonabile pentru datornicii în franci elveţieni nu există, la acest moment, în afară probabil de cazul unei restructurări complexe a termenilor şi condiţiilor aferente contractelor respective cu finanţare în franc elveţian. Contextul macro-global rămâne favorabil unei aprecieri suplimentare a francului".

Totodată, Ionel Blănculescu a afirmat că francul elveţian va continua să se aprecieze cât timp cererea globală pentru franci creşte, iar pieţele internaţionale se află în degringoladă. De asemenea, domnia sa este de părere că datornicii în franci elveţieni ar trebui să se refinanţeze în monedă naţională pentru contrabalansarea pierderilor suferite din creşterea monedei elveţiene: "Oricât de scumpă ar fi refinanţarea în lei, ar trebui realizată acum, decât mai târziu". (Simona Adam)