Scădere de 5% a pieţei de bere din ţara noastră, anul trecut

Volumul pieţei berii în România a înregistrat o scădere de 5% în în 2022 comparativ cu anul anterior, ceea ce înseamnă 15,8 milioane hectolitri, au anunţat reprezentanţii Asociaţiei Berarii României, ieri, într-o conferinţă de presă.

"Producătorii de bere traversează o perioadă extrem de volatilă. 2022 a fost un an plin de provocări venite din contextul economic dificil - cu inflaţie record, creşteri semnificative ale costurilor pentru energie şi combustibili, materii prime si ambalaje, creşterea taxelor - dar şi din consecinţele războiului din Ucraina. În ciuda tuturor acestor limitări, sectorul berii rămâne important atât pentru economie, cât şi prin consumatori. Anul 2023 este esenţial pentru sustenabilitate, cu Sistemul Garanţie-Returnare care va fi lansat la finalul acestui an şi care creează premisele pentru o economie circulară competitivă", a declarat Dan Robinson, Preşedintele Asociaţiei Berarii României.

"După patru ani în care piaţa berii a rămas stabilă, este prima dată când asistăm la o scădere a volumului anual de bere consumat în România. La constrângerile economice deja existente, care au dus la o creştere cumulată de peste 60% a costurilor de producţie în cazul berii, s-a adăugat şi presiunea fiscală ridicată asupra producătorilor din sectorul nostru. De aceea, Berarii României militează pentru stabilitate fiscală şi o abordare constructivă în dialogul cu autorităţile, adaptate contextului economic actual", a continuat Julia Leferman, Director general Asociaţia Berarii României.

Cu toate acestea, România îşi menţine locul al optulea între statele producătoare de bere din Europa, deşi ar putea produce mult mai mult, dacă industria ar fi sprijinită de fermierii din agricultura naţională. Julia Leferman a precizat că doar 50% din materia primă necesară producătorilor de bere provine din agricultura României, restul cantităţii fiind importată din alte state europene, fapt care îşi pune amprenta inclusiv asupra costurilor de producţie.

"Avem în acest an un parteneriat încheiat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza căruia organizăm seminarii de educare şi informare a fermierilor, pentru ca aceştia să cultive mai multe suprafeţe cu orzoaică de bere şi cu hamei. Avem o statistică din care reiese că în ultimii ani suprafeţele cultivate cu hamei au cunoscut anual o reducere. Vizăm creşterea acestor suprafeţe, deoarece România are un microclimat favorabil pentru culturile respective. O creştere a producţiei de orzoaică de bere şi de hamei în ţara noastră ar reduce importul de materii prime din industria berii. Producătorii de bere ar putea achiziţiona cantităţile necesare şi mai mult de pe piaţa internă, ceea ce ar scurta lanţul de aprovizionare, fapt care se va reflecta şi într-o reducere a costurilor de producţie", a afirmat Julia Leferman.

Chiar şi în condiţiile scăderii în volum a pieţei, sectorul de bere continuă să fie un important contributor în economia românească. Industria berii asigură la nivelul întregii ţări, direct şi indirect, un număr de peste 61.000 locuri de muncă, acoperă exclusiv din producţia locală aproximativ 97% din consumul intern de bere, iar 50% din ingredientele folosite la fabricarea berii provin din agricultura României.

Anul trecut, producătorii de bere din ţara noastră au contribuit la bugetul public, prin plata taxelor şi impozitelor, cu 286 milioane euro, nivelul total al contribuţiei cumulate din partea membrilor Asociaţiei în ultimii 19 ani fiind de peste 4,7 miliarde euro. Din profitul rămas, eforturile investiţionale ale producătorilor de bere membri ai Asociaţiei s-au ridicat în 2022 la 78 milioane euro anul, ducând la 1,88 miliarde euro valoarea cumulată investiţiilor din domeniu în cei 19 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Berarii României.

• Berea blondă, lager, preferată de români

În ceea ce priveşte tipul de bere consumat, conform statisticilor întocmite de Berarii României, anul trecut berea blondă lager a continuat să fie preferata consumatorilor din ţara noastră, având o pondere de 93,4% din piaţă, în uşoară scădere faţă de anul 2021. Categoria fără alcool, care include berea fără alcool şi mixurile de bere fără alcool, a avut cea mai spectaculoasă evoluţie, depăşind 5% cotă de piaţă. Cele mai mici segmente - specialităţile, reprezentate de berea neagră, pasteurizată, albă, ale, roşie etc., deţin 1% din piaţă, fiind într-o uşoară creştere faţă de anul anterior, iar mixurile de bere şi berile aromatizate cu alcool şi-au adjudecat 0,5% din piaţă.

"Berea fără alcool răspunde nevoilor consumatorilor moderni, din ce în ce mai pretenţioşi - păstrează intacte efectul de răcorire şi aroma berii pentru cei care nu îşi doresc sau nu pot să consume alcool. Astfel, berile fără alcool din portofoliile producătorilor susţin consumul responsabil promovat de categoria de bere", a adăugat Julia Leferman, Director General Asociaţia Berarii României.

În funcţie de ambalaje, preferinţele consumatorilor în anul trecut au fost cele dinainte de pandemie. Astfel, berea la stică şi berea la butoi au cunoscut o creştere de 3% a vânzărilor în 2022 faţă de 2021, în timp ce berea la halbă a ajuns la ponderea deţinută înainte de criza sanitară marcată de perioade lungi de închidere a sectorului Horeca. În cazul berii ambalate la cutie, tendinţa ultimilor ani este de avans constant, chiar dacă nu semnificativ. PET-ul este singurul tip de ambalaj care a scăzut anul trecut, cu aproape 3%, din cauza vânzărilor reduse a berii la peturi de 2 litri şi peste 2 litri. Ponderea pe fiecare tip de ambalaj este următoarea: sticlă - 33,3%, doză - 24,8%, butoi - 3,2%, PET - 38,7%.

În ceea ce priveşte provenienţa berii, 97% (0,72 milioane hectolitri) din consumul intern provine din producţie de bere din România, în timp ce numai 3% provine din import. Exportul de bere din România au ajuns anul trecut la 0,52 milioane hectolitri.

Referitor la preferinţele consumatorilor pe anul 2023, tendinţele reţinute de Asociaţia Berarii României arată o creştere a vânzărilor de bere premium şi superpremium, precum şi a berii fără alcool, care a devenit deja o opţiune pentru persoanele care se deplasează cu autoturismul propriu, potrivit reprezentanţilor asociaţiei.

"Dacă în 2022 am înregistrat o scădere a volumelor vândute, în primul trimestru din 2023 se observă o creştere a acestor volume comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi aşteptăm ca această evoluţie să continuie pe parcursul întregului an. Se lucrează mult în inovare, vom avea produse noi în piaţă şi de aceea credem că anul 2023 va fi mai bun decât anul trecut. Berea din România este încă ieftină comparativ cu alte state", a arătat Dan Robinson, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

El a precizat că este greu de spus dacă preţurile vor mai creşte, argumentând cu faptul că anul trecut costurile de producţie au crescut cu 60% nu doar din cauza inflaţiei şi războiului din Ucraina, ci şi din cauza măririi accizelor de către Guvern în a doua jumătate a anului, măsură ce a demonstat încă o dată impredictibilitatea de care are parte mediul de afaceri din ţara noastră.

Julia Leferman, directorul general al Asociaţiei Berarii României a spus că o parte din costurile de producţie a fost integrată iniţial de producători în business-ul derulat, iar creşterile de preţ au fost resimţite de consumatori abia în ultimul trimestru al anului 2022.