SCANDALUL LAPTELUI CU AFLATOXINĂ ŞI AL PUILOR CU SALMONELLA ANSVSA: "Numele firmelor nu pot fi date publicităţii, deoarece nu au sosit rezultatele de la laborator"

Ştirile recente privind diversele alimente care conţin substanţe nepermise au provocat întrebări în rândul consumatorilor privind firmele şi brandurile care le distribuie şi le produc.

Autorităţile nu au anunţat niciun "vinovat", circulând diverse zvonuri privind un anume brand sau o anume firmă care comercializează produsele infestate.

Oficialii Autorităţii Naţionale Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) ne-au declarat, ieri, că, deocamdată, nu au nicio noutate privind scandalul laptelui infestat cu aflatoxină: "Numele firmelor implicate nu pot fi date publicităţii, deoarece nu au sosit rezultatele de la laboratoare, iar o astfel de acţiune le-ar aduce prejudicii fără a avea dovezi concludente, în momentul de faţă".

Oficialii ANSVSA nu ne-au lămurit, însă, cum au putut depista şi anunţa că există lapte infestat dacă nu au rezultatele finale de la laborator.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat săptămâna trecută că o cantitate de lapte care conţine aflatoxină, cu efect cancerigen, importată din Ungaria, şi o alta aflată la un procesator din România au fost identificate şi retrase de pe piaţă.

Ieri, ANSVSA a anunţat că, în conformitate cu datele centralizate, au fost analizate, până în prezent, 543 de probe. La 5 dintre aceste probe există suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină şi, conform procedurilor, au fost transmise probele către Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru confirmare. Probele în care se sus­picionează depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxina M1 provin de la 3 ferme de vaci de lapte şi de la 2 unităţi de prelucrare a laptelui.

Loturile de lapte suspicionate sunt sechestrate până la sosirea buletinelor de analiză de confirmare, urmând după caz să fie iniţiată alerta prin SRAFF, iar loturile respective să fie distruse în cazul unor buletine pozitive sau să se ridice sechestrul, fiind declarate libere pentru comercializare, în cazul buletinelor negative.

În perioada următoare, ANSVSA susţine că va continua controalele oficiale la nivelul fermelor de vaci de lapte, centrelor de colectare a laptelui, unităţilor de procesare, automatelor pentru vânzarea directă a laptelui crud, pentru a împiedica pătrunderea pe piaţă a unor produse alimentare care pot pune în pericol sănătatea publică.

• Pui contaminat cu Salmonella

La finele săptămânii trecute, după izbucnirea scandalului legat de laptele contaminat cu aflatoxină, inspectorii ANSVSA au descoperit un efectiv de pui de carne contaminat cu Salmonella. "Cu ocazia verificărilor realizate în cadrul programului de control al salmonelozelor zoonotice - boli transmisibile de la animale la om -inspectorii ANSVSA au descoperit la o fermă de pui de carne, un efectiv de 37.000 de păsări, contaminat cu Salmonella enteritidis", se afirmă într-un comunicat de presă al Autorităţii. Imediat, inspectorii sanitari veterinari au dispus sacrificarea întregului efectiv şi carnea rezultată, în cantitate de 53 de tone, a fost distrusă.

Sursele din ANSVSA ne-au mai spus că această situaţie este mai degrabă una izolată, incidenţa cazurilor de carne infestată cu Salmonella fiind de aproximativ 1% în România. Mai mult, aceştia s-au declarat mulţumiţi de evoluţia industriei avicole din ţara noastră, pe care au catalogat-o ca fiind una performantă la nivel european.

Cazurile laptelui contaminat şi cel al cărnii de pui infestate cu Salmonella fac parte dintr-un şir mai larg al descoperirilor unor nereguli pe piaţa alimentară, precum comercializarea perelor şi ardeilor având conţinut mare de pesticide, provenite din Turcia, retragerea a 90% din cantitatea de pe piaţă de macrou congelat din Insulele Feroe, după ce s-a descoperit că produsul conţinea un parazit intestinal.

• Mencinicopschi: "Panica şi angoasa cauzate de scandalurile alimentare, efect al secretomaniei din vechiul regim"

Ceea ce se petrece în prezent pe piaţa alimentară este un efect pervers al secretomaniei privind compoziţia alimentelor, care s-a propagat din perioada vechiului regim, ne-a declarat profesorul universitar doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Domnia sa a adăugat: "Panica şi angoasa din ultimele săptămâni sunt întrucâtva justificate şi de secretomania şi tabu-ul în care era, până de curând, învăluit subiectul compoziţiei alimentelor".

Doctorul "Menci" a mai menţionat că, de pildă, în cazul aflatoxinei care s-a găsit recent în lapte, cei mai afectaţi sunt copiii şi bolnavii de hepatită, deoarece este o substanţă cirogenă, putând duce la cancer la ficat.

Aflatoxina, afirmă specialistul în domeniul alimentar, mai poate fi întâlnită în cafea, arahide, porumb, alune şi condimente şi, până în prezent, nu s-a descoperit un procedeu prin care să fie distrusă, nici măcar prin fierbere.

Totuşi, domnia sa se arată optimist, declarând că actuala situaţie de pe piaţa alimentară nu doar din ţara noastră, ci şi cea la nivel european, este o probă a funcţionalităţii sistemului de siguranţă alimentară.

Doctor "Menci" ne-a spus: "Dezvăluirile din ultima perioadă reprezintă un pas foarte mare. Începem să ştim ceea ce conţin alimentele pe care le mâncăm. Faptul că se efectuează controale periodice şi că loturile de alimente contaminate, cum a fost cazul laptelui cu aflatoxină, sunt retrase de pe piaţa este un exemplu concret că sistemul de supraveghere alimentară este unul eficient, sancţionând orice abatere de la normele legale".

Totodată, domnul doctor Gheorghe Mencinicopschi este de părere că ţara noastră ar trebui să fie mai deschisă către importurile alimentare din ţări ale Uniunii Europene, întrucât acestea se desfăşoară într-un cadru foarte bine reglementat de legislaţia europeană şi a sub­liniat că trebuie susţinuţi şi producătorii interni.