English
Sute de oficiali, din peste cincizeci de ţări, ocupanţi ai unor înalte funcţii publice, politicieni de linia întîi, şefi de stat, asociaţi ai acestora, miniştri, ca să nu mai vorbim despre "puşculiţele" lor! Un numitor comun: corupţia.
Deşi au rupt şirul monoton al emisiunilor despre marea criză economică, războaie asimetrice şi hibride, valuri migratorii şi competiţia electorală pentru Casa Albă, ştirile care au ridicat vălul de pe mecanismele globale ale corupţiei nu au impresionat pe nimeni prin noutate. Ca să dăm doar un exemplu, cu cîţiva ani în urmă, scandalul conturilor secrete din băncile elveţiene, unde înalţi oficiali politici şi de stat din Europa, şi nu chiar de oriunde, ci din ţări unde corupţia este oficial declarată o specie de comportament social "ameninţată cu extincţia", cum ar fi Germania, Franţa, Olanda sau Marea Britanie, şi-au ascuns venituri, mai albe, ori mai cenuşii, ca să nu plătească statelor pe care le administrează chiar toate taxele şi impozitele datorate, evidenţiase acelaşi mecanism. Tot ceea ce schimbă actualele dezvăluiri ale Wikileaks este faptul că beneficiarii sistemului de circulaţie, ascundere şi recuperare a veniturilor (dintre care unele, sigur, nedeclarabile!) vor trebui să facă un efort suplimentar pentru a nega evidenţa, cum a făcut deja V. Putin, în timp ce alţii o vor recunoaşte pur şi simplu, fără prea mari remuşcări, ori bătăi de cap. Prin excepţie, unii şi-ar putea pierde funcţiile deţinute, vezi presiunile străzii pentru demiterea Premierului Islandei, dar cam la atît se reduce impactul social reparator. Adevărul notoriu este că nici off shore-urile, nici paradisurile fiscale, nici circuitele financiare menite să ascundă uriaşe fluxuri de bani, albi şi negri, deopotrivă, nu au fost inventate ieri şi nici nu funcţionează tocmai de alaltăieri! Mai mult, nu funcţionează, nici ele, chiar de capul lor! Un tablou cu care noi, aici, pe meleagurile mioritice, suntem de mult familiarizaţi. Ce altceva este istoria "tranziţiei fără de sfîrşit" a României post-decembriste, dacă nu istoria corupţiei ca mecanism de promovare a unui pseudo-capitalism, în esenţa sa, nici de cumetrie, nici original, ci supra-predator. Unul care dislocă violent, rapid şi discreţionar, prin orice mijloace, dar, mai ales prin cele ale corupţiei, cea mai mare parte a veniturilor şi a resurselor sociale, nu pentru a crea circuite noi de investiţie-producţie-schimb, ori efecte de dezvoltare socială, ci pentru a muta resursele din circuitele publice, în conturile particulare ale înalţilor oficiali de stat şi ale persoanelor interesat asociate acestora, sub forma grupurilor de interese. Iar, în paralel, ca într-un tunel de oglinzi care se privesc faţă în faţă, fără ca imaginile lor să se poată atinge vreodată, istoria dezvăluirilor de presă despre faptele de corupţie ale înalţilor oficiali ai politicii şi guvernării. Efectele reparatorii? Ridicole, chiar şi atunci cînd au apărut "marile condamnări" ale justiţiei!
Întrebarea pe care şi-o pune orice om, confruntat cu dimensiunile ameţitoare ale corupţiei la nivel înalt, apare cît se poate de naturală şi de simplă: este lumea de astăzi a spaţiului public, politică şi de la guvernare, mai coruptă decît, să spunem, cea de acum o sută de ani? Şi dacă da, de ce? Este şi iată cîteva dintre motive!
Spaţiul de oportunităţi pentru corupţie s-a mărit enorm în toate statele modernităţii, dar mai ales acolo unde modelele opresiv-dictatoriale s-au înstăpînit şi au fost perpetuate fără întrerupere, aproape întregul secol. Asta înseamnă majoritatea statelor lumii, în mijlocul cărora democraţiile occidentale, chiar dacă au avut un rol politic determinant, au fost o insulă, care nu s-a putut izola de curentele dominante. Chiar dacă elementele de tradiţie şi cultură, etică şi instituţională, au ţinut în frîu, o vreme, tentaculele corupţiei majore şi sistemice, eroziunea şi-a făcut loc insidios şi, încet, încet, a săpat la rădăcină. Statele spaţiului occidental au început să reproducă, în forme mai slabe, ori pe scară mai redusă, la început, unele dintre traseele corupţiei oficiale, dezvoltate tipic în regimurile non-democratice: bani negri sau cenuşii în procesele politice şi electorale, bani negri în operaţiuni vaste ale unor instituţii statale, conexiunea activităţi legale-activităţi ilegale în sistemul instituţiilor de stat, mai ales cele legate de traficul şi combaterea traficului de arme, droguri şi persoane, activităţi bancare, de mare anvergură, acoperite în interes politic etc. Aceste procese au generat dezvoltarea luxuriantă a încrengăturilor de paradisuri fiscale şi instituţii de acoperire a circuitelor financiare. Iar, cel puţin o parte însemnată dintre ele există şi funcţionează nu doar pentru a derula operaţiuni oficiale, mai puţin declarabile, ci şi pentru că au fost create, protejate şi folosite intens de către instituţiile statale care se ocupă cu asemenea operaţii. La umbra lor, a crescut, încet, încet, o întregă junglă, în care puţini experţi se mai pot aventura astăzi, fără să se rătăcească! Ca dovadă, toată "lumea bună" a politicii, care are ceva bani de ascuns, apelează la aceiaşi oameni!
Al doilea motiv-sursă pentru extinderea fără precedent a corupţiei, mai ales în spaţiul statalităţii occidentale a post-modernităţii, ţine de calitatea şi eficienţa controlului democratic. Totul a fost lăsat pe seama sistemului de "check and balances", a "controlului reciproc" exercitat de pilonii puterii legislative, executive şi judecătoreşti, tipic soluţiilor constituţionale ale democraţiei, slăbind încet, dar sigur, cea de a doua componentă esenţială a sistemului: controlul cetăţenilor asupra exerciţiului autorităţii politice şi statale. Cît despre "presă şi libertatea de expresie", ele au fost transformate în "obiecte de vitrină" şi căruţe de păpuşi numai bune pentru a colora şi da viaţă activităţilor de bîlci electoral. În măsura în care presa a fost parte a marilor dezvăluiri care au influenţat procesele politice (arhetipal cazul Wattergate), ea a fost dusă de mână acolo unde trebuia şi lăsată să spună ceea ce alţii nu puteau spune direct ori public! În rest, cîinele de pază al democraţiei are de mult zgardă, mănîncă cuminte şi la ore fixe din mîna stăpînului şi latră atunci cînd i se atrage atenţia că e cazul! Pe surse!!!
Departe de a mai fi o excepţie, un fenomen izolat sau un soi de corp străin al culturii politice occidentale, corupţia de stat şi a oamenilor de stat a devenit un semn al timpului! Nefast!
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2016, 02:36)
... dezvaluirile nu-s wikileaks chiar de arata ai lumii freaks, de wiki este o arhiva si fiecare poate avea o perspectiva ... azi, de la o sursa "anonima" in presa ajunge o centima ... si informatia-i filtrata iar presa doar cu degetu' arata si spre persoane ce n-apar in prea cantatul "inventar" ... ce pare a fi dezvaluire, arata parca a orbire, orbire bine dirijata ca nu prezinta lumea toata ... si cine vrea pe dirijori afla sa caute cine finanta, acest "proiect" pretins deschis ce toata...
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2016, 10:16)
Vezi articolul de ieri al lui Make...
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2016, 11:45)
... desi obama zice ca-i legal, cu banii printr-un paradis fiscal, hartiile de panama, ocupa astazi pagina ... si fmi ii paradis fiscal, ce tipareste mondial, dara ca banu' lor sa tina, trebui o agentie ca sa vina, sa controleze tot ce are valore, prin buzunare si prin calculatoare ... si banii cash de-or disparea - ce bine atunci cu agentia - ce toata lumea o vedea ...
1.3. puterea absoluta corupe in mod absolut (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 06.04.2016, 12:20)
Cum sa schimbi asta? Prin impartirea si subrezirea puterii absolute...dar tot putere ramane.
2. cainele de paza- societatea civila
(mesaj trimis de Salomeea în data de 06.04.2016, 12:07)
Între rolul conceptului de societate civilă a lui Gramsci şi rolul actual al societăţii civile este o mare discrepanţă. Societatea civilă europeană actuală este manipulată pentru a păstra status quo-ul în comparaţie cu rolul societăţii civile a lui Gramsci, care este un agent de schimbare pentru o societate mai feminină, este o mişcare revoluţionară nu o instituţie.
Din contră, Societatea Civilă Europeană actuală este instituţionalizată, este un forum permanent pentru dialog:...
2.1. Societatea Civilă Europeană nu este încă pregătit (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 06.04.2016, 12:10)
Ar trebui să analizăm pregătirea Societăţii Civile Europene actuale din vest pentru iniţierea unui proiect contra hegemonic. În acest context al societăţii civile europene, şansele depăşirii neo-liberalismului la nivel European sunt slabe, deşi asta nu trebuie să însemne ca un sprijin pentru sloganul “nu există alternativă” (TINA), ci spre deosebire de noile modele, un sprijin al unei îndepărtări de disciplina capitalului. O nouă sinteză a fost realizată despre diferite relaţii...
2.2. definire concept societate civila (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 06.04.2016, 12:16)
Cine va conduce un astfel de proiect, de apărare a perdanţilor? Gramsci şi cercetătorul neo-Gramscian a avut inspiraţia de a indica acest aşa-zis actor “societatea civilă”. După examinarea formei actuale de societate civilă europeană trebuie să facem o remarcă: conceptul actual de societate civilă rămâne inundat de ambiguităţi. Chiar şi după diferenţierea sa faţă de societatea politică şi economică, mişcări, rămâne neclar care este dimensiunea primară a societăţii civile....
3. putere transmisa ereditar
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2016, 12:33)
Odraslele
de Ilie Serbanescu
Cei care s-au aflat la butoanele banilor publici în ultimii 25 ani, mulți dintre ei aflați după gratii sau de-abia scăpați de acolo, ne lasă moștenire ceea ce numim "next generation". Adică progeniturile lor - bogați cu averi deja spălate. Lista este incredibil de lungă.
De la băiatul lui Hrebenciuc și fata lui Videanu până la cei doi puișori cu dinți sănătoși, pregătiți ptr. ros, dăruiți...
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2016, 14:02)
„Ca să eviţi contaminarea, ar fi trebuit să invingi conştiinţa de victimă dinăuntrul tău, conflictele, autocompătimirea, somnul hipnotic care te
metamorfozează intr-o Fiinţă dependentă, temătoare, şovăitoare, nefericită...
Credinţa de nezdruncinat a oamenilor in imaginea superficială a lumii reprezintă originea slăbiciunii lor, explicaţia finală pentru evenimentele din
viaţa lor şi rolurile lor in drama existenţei.„Nu căuta certitudinile in exterior şi in ochii celorlalţi. Nu...
3.2. Teama- terorizare (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 07.04.2016, 10:14)
Instrumentul puteriie ste inducerea temei,a terorii. Vor sa ne fie teama de ei cu oriec pret, indiferent de culaorea puterii ..la fel actioneaza.
4. fără titlu
(mesaj trimis de PESIMISTUL în data de 06.04.2016, 12:35)
Societatea civila e o sintagma nu o organizatie Actiunea ei este sporadica si haotica. Atata timp cat este infestata cu cai troieni, recte ONG-uri finantate pentru a distruge coeziunea ei din interior -aportul ei este punctual si redus.
4.1. lamurire (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 06.04.2016, 12:51)
Gramsci foseste sintagma cu alta conotatie. Societatea politica versus societatea civila.
4.2. civil society concept of Gransci (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Salomeea în data de 06.04.2016, 13:20)
In his prison writings Gramsci develops his idea of civil society to the point when it is at times not clear what role the state has – or if it is separate from civil society or co-constituent with it.
The dangerous path that is opened up by too broad a distinction of civil society is that it offers a retreat from class politics into the more liberal environs of ‘the social’, which of course can be anything you want it to be. The perspective always remained the...
4.3. puterea ca hegemonie si societatea civila- Gramsci (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de anonim în data de 06.04.2016, 13:41)
The idea of power as ‘hegemony’ has also influenced debates about civil society. Critics of the way civil society is narrowly conceived in liberal democratic thought – reduced to an ‘associational’ domain in contrast to the state and market – have used Gramsci’s definition to remind us that civil society can also be a public sphere of political struggle and contestation over ideas and norms. The goal of ‘civil society strengthening’ in...
4.4. civil society (răspuns la opinia nr. 4)
(mesaj trimis de Silvia în data de 06.04.2016, 14:19)
civil society can also be a public sphere of political struggle and contestation over ideas and norms.
4.5. preferable method of investigation (răspuns la opinia nr. 4.4)
(mesaj trimis de Penelope în data de 06.04.2016, 14:53)
neo-Gramscian feminin perspective is a preferable method of investigation such cases of accession and the concepts used by Gramsci can be transferred: like social forces of globalisation, political society, civil society, hegemony, power of ideas for change.
5. Dle Codita
(mesaj trimis de Dony în data de 07.04.2016, 22:00)
Parerea dvoastra sincera va rog: Ce este mai grav: Sa arunci pe piata mii de miliarde de euro si dolari, sau sa incerci sa ascunzi in chimir cativa dolarasi si eurorasi?