Sentinţa în dosarul "Hidroelectrica", amânată pentru 31 martie

• Update 11:10: Sentinţa în dosarul "Hidroelectrica" al fostului ministru Codruţ Şereş, amânată pentru 31 martie

Instanţa supremă a amânat astăzi, pentru 31 martie, pronunţarea sentinţei în dosarul "Hidroelectrica", în care sunt acuzaţi fostul ministru Codruţ Şereş şi şase foşti directori ai companiei, pentru abuz în serviciu, prin care s-ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 165 de milioane de dolari.

---

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) ar putea să se pronunţe, astăzi, în dosarul "Hidroelectrica", în care sunt inculpaţi fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş şi şase foşti directori ai companiei.

Decizia instanţei nu va fi definitivă, ea putând fi atacată cu apel.

Judecarea dosarului pe fond s-a încheiat în 3 martie, când magistraţii au stabilit să dea un verdict la 17 martie.

Procurorul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a cerut, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Şereş pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi complicitate la abuz în serviciu, şi a foştilor şefi din Hidroelectrica Eugen Pena, Victoria Geormăneanu, George Asan, Nicoale Opriş, Traian Oprea şi Georgeta Iosif, pentru constituire de grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.

De asemenea, procurorul a solicitat ca inculpaţii să achite costurile expertizelor făcute în acest dosar, care se ridică la peste 3,7 milioane de lei, dar şi prejudiciul creat ANAF, în cuantum de 149 de milioane de lei, şi cel adus SC Hidroelectrica, de 399 de milioane de lei.

Codruţ Şereş a arătat, în ultimul cuvânt, că nu se consideră vinovat de niciuna dintre infracţiunile de care este acuzat în rechizitoriu.

"În mandatul meu de numai doi ani, am încercat să perfecţionez funcţionarea Ministerului Economiei. Rezultatele controalelor la Hidroelectrica au fost prezentate Guvernului şi Parlamentului. Nu pot să mă declar vinovat de lucruri pe care nu le-am făcut", a spus fostul ministru al Economiei, în faţa instanţei.

La termenul din 19 februarie, avocatul lui Şereş a arătat că fapta pentru care a fost trimis în judecată clientul său nu ar avea corespondent în noul Cod penal, astfel că, faţă de cel pe care îl apără, instanţa ar trebui să închidă cazul.

La rândul său, procurorul de şedinţă a spus că faptele corespondente din noul Cod penal sunt de constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave şi a cerut judecătorilor să continue judecata, prin prisma acestor fapte.

În acest dosar, fostul ministru al Economiei, Codruţ Şereş, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT, în septembrie 2011, pentru că ar fi ascuns activităţile ilegale ale conducerii SC Hidroelectrica SA, în urma cărora s-au adus prejudicii de aproximativ 165 de milioane de dolari.

În rechizitoriul trimis instanţei, procurorii DIICOT l-au acuzat pe Codruţ Şereş de complot şi subminarea economiei naţionale.

În acelaşi dosar, procurorii i-au deferit justiţiei şi pe cei care făceau parte din conducerea Hidroelectrica, respectiv pe Eugen Pena, fost director general, Victoria Geormăneanu, fost director economic, George Lavinius Asan, director furnizare, Nicolae Opriş, fost şef Serviciu Marketing - Furnizare, Traian Oprea, director general, Georgeta Iosif, director economic.

Activitatea infracţională a vizat modalitatea de contractare a cantităţilor de energie electrică rezultate din producţia proprie şi din achiziţiile de la alţi producători, în condiţii total nefavorabile societăţii şi a condus la imposibilitatea asigurării, în anumite perioade de timp, a rezervei de putere necesare funcţionării în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional - ramură strategică a economiei naţionale, aspect de natură să submineze economia naţională.

Opinia Cititorului ( 1 )

1. Liviu Tudor urmatoare teapa 200 mil euro Alphabank
(mesaj trimis de gelu marchidan în data de 17.03.2014, 09:42)
Modelele financiare ale lumii de azi....un gainar care a furat bani de la Bancorex si care astai conduce Clubul de la Roma..."investitorul imobiliar"-mai jos povestea adevarata a lui Liviu Tudor-devalizator bancar Liviu Tudor, ţepar de profesie II Thursday, March 6, 2014 de Cristian Stoenescu INVESTIGAŢII no comments Ziarul continuă seria dezvăluirilor despre Liviu Tudor, omul lui Hrebenciuc şi Iacobov, care a creat o întreagă ţesătură financiară care a condus la prăbuşirea unor firme, sau societăţi bancare. liviu-tudor Liviu Tudor şi Grupul de la Bacău au fost artizanii unei incredibile inginerii financiare prin care au reuşit să-şi umple conturile cu zeci de miliarde. În episodul de azi prezentăm dezvăluirile din Ziarul de Investigații despre activitatea infracţionala a reprezentantului grupului de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. 160 de bilete la ordin Omul de afaceri Liviu Tudor este reprezentantul celebrului grup de la Bacău, condus de Viorel Hrebenciuc. Extinderea în afaceri a lui Tudor este strâns legată de Corneliu Iacubov, SIF Moldova şi Bancorex şi „gozganul rozaliu”, aşa cum l- au poreclit prienenii şi colegii de partid pe Viorel Hrebenciuc. Cât timp a fost președinte al FPP II Moldova (Fondul Proprietăţii Private, actualul SIF Moldova), Corneliu Iacobov a avalizat 160 de bilete la ordin în valoare totală de 110 milioane de dolari, în favoarea a 53 de agenți economici. Deși Consiliul de Administrație al FPP aprobase emiterea de scrisori de garanție bancară cu o limită maximă de un milion de dolari, președintele Consiliului de Administrație, Corneliu Iacobov, a procedat la emiterea unor bilete la ordin depășind în mai multe cazuri sumă de un milion de dolari şi doar pentru o singură firmă. Comisia parlamentară care a anchetat în 1997 activitatea FPP-urilor de la înființare până la transformarea acestora în SIF-uri a constatat, în cazul FPP II Moldova, că mai multe firme au beneficiat de avalizarea unor bilete la ordin de către acest fond, peste valoarea de un milion de dolari. Printre acestea se numărăr societatea Max Invest SRL, al cărei patron era Liviu Tudor, care a beneficiat de trei bilete la ordin cu o valoare de 800.000 dolari fiecare. Credite Bancorex de pe moşia fratelui Hrebenciuc Dintre cele 160 de bilete la ordin avalizate în perioada iunie 1994 – martie 1997 de FPP II Moldova, 141 au fost în favoarea Bancorex și 19 în favoarea Bankcoop. În acea perioadă, la Filială Bacău a Bancorex era director adjunct Laurențiu Hrebenciuc, fratele fostului secretar general al guvernului, Viorel Hrebenciuc, nume de care se leagă numeroase speculații de presă cu privire la afacerile pe care Iacobov le-a derulat în Bacău. Normele Băncii Naționale a României prevăd că banca trebuie să urmărească destinația sumelor și modul în care sunt utilizați banii, dar filiala lui Hrebenciuc nu a avut prea mare „succes” în a controla „drumul milioanelor” împrumutate de fimele controlate de Tudor. O altă firmă cunoscută ca a sa, Best Oil, a luat de la Bancorex 1, 6 milioane dolari pe care nu i- a mai înapoiat niciodată. Totalul creditelor luate de la Bancorex de firmele controlate de Tudor, cum scria presa vremii, a fost de 8, 4 milioane de dolari, „găuri nerge” care au ajuns la datoria publică, prin binecunosctuta suveică Bancorex- AVAS- AAAS, cum s-a numit în timp Administrarea Activelor Statului. La peste zece ani de la jaful Bancorex, datoriile încă figurează în baza de date a Agenţiei pentru Administrarea Activelor Statului, dar nu în sarcina firmelor magnatului Tudor, ci la datoria publică, adică sunt acoperite din buzunarul fiecăruia dintre noi. Următoarele firme cunoscute ca ale lui Liviu Tudor au păstrat gustul împrumuturilor, probabil pe linie genealogică) – ele având contracte credite la Alpha Bank cu mult peste 100 de milioane de euro. Astăzi, când Bancorex a rămas doar un caz de presă, Liviu Tudor este un manager de top şi chiar dă sfaturi despre cum să ajungi un manager de top fără a mai indica „bibliografia suplimentară” a creditelor Bancorex, via SIF Moldova.