Sistem - erorile medicale se raportează... greu

Problemele sistemului medical autohton sunt multiple, iar pandemia nu a făcut decât să le scoată şi mai mult în evidenţă. Un studiu relevă o altă faţă a problemelor legată de raportarea erorilor medicale. Peste 40% dintre unităţile sanitare nu au raportat nicio eroare medicală în 2020, iar jumătate dintre erorile anunţate au fost cauzate de nerespectarea măsurilor de prevenire şi combatere a infecţiilor asociate asistenţei medicale, reiese dintr-un studiu realizat de Observatorul Român de Sănătate, la iniţiativa Asociaţiei Ayan. Conform unui comunicat, 217 unităţi sanitare (42%) dintre cele 513 înregistrate la Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) nu au raportat anul trecut niciun eveniment advers asociat actului medical. "Acest lucru semnalează faptul că în România nu există încă o cultură a raportării erorilor bine înrădăcinată în practicile sistemului medical, cu efecte negative inclusiv la nivelul procesului de învăţare din greşeli", susţin realizatorii studiului "Siguranţa pacientului în actul medical".

În ceea ce priveşte evenimentele adverse raportate, cele mai frecvente sunt infecţiile nosocomiale, de medicaţie şi căderile. La nivel general, în anii 2019 şi 2020, în România, au fost raportate peste 5.800 cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, peste 1.300 de erori medicale care au rezultat în traumatismul pacientului şi 128 de cazuri de deces din cauza unor erori medicale. Printre cei mai expuşi erorilor medicale sunt pacienţii pediatrici, potrivit datelor prezentate în studiu.

O altă situaţie evidenţiată priveşte Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul DSP. Din datele adunate de la 31 de DSP-uri din ţară, peste jumătate dintre sesizările adresate Comisiilor de malpraxis sunt respinse pe motiv de lipsă a documentelor sau neplată a taxei pentru experţii care ar trebui să analizeze cazul. Doar 4,3% dintre sesizările înregistrate, în perioada 2015 - 2019, au fost confirmate ca fiind malpraxis. Potrivit directorului executiv al Observatorul Român de Sănătate, Constantin Radu, studiul a fost realizat în contextul în care pandemia de COVID-19 a evidenţiat vulnerabilităţile sistemelor de sănătate din întreaga lume, inclusiv din România: "Am analizat siguranţa pacientului concentrându-ne pe erorile care apar în actul medical, cu scopul final de a contribui la îmbunătăţirea practicilor de siguranţă a pacientului. (...) Prin acest studiu ne propunem şi să creăm o platformă de dialog între autorităţi, medici şi pacienţi, astfel încât să poată fi găsite soluţii concrete în beneficiul tuturor părţilor implicate". Observatorul Român de Sănătate arată că legislaţia nu prevede o definiţie clară a conceptului de "eroare medicală", în concordanţă cu terminologia recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Uniunea Europeană.

Autorii studiului adaugă că, încă din anul 2009, Consiliul European a sugerat statelor membre UE implementarea unui set de măsuri pentru siguranţa pacientului, precum sisteme de raportare şi învăţare, emanciparea pacientului, politici naţionale şi locale de siguranţa pacientului şi diseminarea informaţiilor despre siguranţa pacientului către părţile implicate în asistenţa medicală. Ţara noastră are un sistem de raportare a evenimentelor adverse asociate asistenţei medicale doar în unităţile sanitare cu paturi, faţă de alte ţări în care raportarea cuprinde şi alte unităţi precum ambulatorii, cabinete de medicină de familie şi centre rezidenţiale pentru bătrâni.

Observatorul Român de Sănătate recomandă îmbunătăţirea actualei metodologii de raportare; comunicarea transparentă a datelor generate de sistemul de raportare al ANMCS; obligativitatea raportării sau introducerea unei forme de recompensă pentru unităţile sanitare care raportează; transmiterea către fiecare unitate sanitară care raportează erori medicale a unor rapoarte periodice care să cuprindă şi recomandări specifice pentru reducerea frecvenţei acestora; crearea unei culturi organizaţionale non-represive, care să încurajeze raportarea şi învăţarea din greşeli; alinierea eforturilor ţării noastre în aria siguranţei pacientului cu cele de la nivelul UE.