Sistemul şcolar, abonat la recorduri negative

Problemele sistemului de învăţământ cresc de la un an la altul. Evoluţia negativă este constantă, cei mai afectaţi fiind copii şi părinţii acestora. Raportul "Educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari", publicat de Comisia Europeană prezintă cifre care nu ne fac cinste. Ţara noastră alocă cele mai mici sume pentru educaţia preşcolară din întreaga Uniune Europeană, 0,35% din PIB. Ce începe prost, la nivel de grădiniţă, continuă pe aceeaşi linie până la examenul de Bacalaureat, despre ale cărui rezultate dezastruoase s-a scris enorm.

Într-un comunicat de presă al organizaţiei "Salvaţi Copiii" se fac mai multe precizări legate de recordurile negative ale învăţământului preşcolar autohton: "România alocă cele mai mici sume pentru educaţia preşcolară din Uniunea Europeană (concurenţă ne face doar Irlanda), are una dintre cele mai mari rate ale abandonului şcolar şi împarte cu Bulgaria primul loc în topul sărăciei şi excluziunii sociale în rândul copiilor mai mici de şase ani. Sunt, cu toate, concluzii ale raportului "Educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari", publicat în urmă cu câteva zile de Comisia Europeană şi menit să dovedească, între altele, conexiunea strânsă între participarea copiilor la educaţia preşcolară, nivelul de trai al acestora şi abandonul şcolar ulterior. (...) De altfel, de peste două decenii, ţara noastră se menţine în topul primelor 5 ţări europene cu cea mai mare rată de abandon şcolar. Rată ce este mult mai mare în cazul categoriilor defavorizate de copii, în special în rândul celor de etnie romă, dovadă că peste trei sferturi dintre copiii romi care abandonează şcoala nu au parte de educaţie preşcolară. Alte cifre relevante despre accesul copiilor romi la educaţie: 70 % nu merg la grădiniţă, 80% dintre tinerii care nu ajung niciodată la şcoală sunt de etnie romă, iar 38% dintre aceştia sunt analfabeţi funcţionali. Mai mult, la vârsta de 6 ani, ponderea copiilor romi care sunt la şcoală este de peste 5 ori mai mică decât media naţională. Potrivit raportului sus-menţionat, principalul criteriu în funcţie de care copiii merg sau nu la grădiniţă este cel financiar. Or, în ţara noastră, jumătate dintre copiii cu vârste mai mici de şase ani sunt afectaţi de sărăcie sau excluziune socială. Prin comparaţie, în majoritatea statelor membre UE, această pondere variază între 12 şi 19 procente. Aşa se explică de ce, deşi România este una dintre puţinele ţări care oferă educaţie preşcolară gratuită, costurile se pot dovedi, totuşi, prea mari, din perspectiva cheltuielilor indirecte: alimentaţie, rechizite, îmbrăcăminte, încălţăminte, acces la servicii de igienă. Această situaţie precară se reflectă şi la nivel macroeconomic: în timp ce, la nivelul UE, sumele publice alocate ciclului preşcolar au crescut în ultimii ani, ajungând la o medie de 0,52% din PIB, România şi Polonia sunt singurele ţări membre în care aceste cheltuieli au fost reduse".

Gabriela Alexandrescu, preşedintele executiv al Organizaţiei "Salvaţi Copiii" subliniază importanţa integrării copiilor în sistemul de învăţământ încă de la cele mai mici vârste: "Pentru cei mai mulţi copii, grădiniţa reprezintă primul contact cu restul lumii, cu universul extrafamilial, cea mai bună ocazie de a învăţa să socializeze şi să se pregătească emoţional, social şi cognitiv pentru restul vieţii. Din nefericire, nu toţi micuţii au această şansă, şi niciodată din vina lor. Or, privat de educaţie, copilului i se ia şansa unui viitor decent. Un copil neşcolarizat va fi un adult ţintuit la marginea societăţii, adesea incapabil să discearnă între bine şi rău, predispus la a fi exploatat sau a intra în cercuri sociale îndoielnice". "Salvaţi Copiii România" este membru al "Save the children International", cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care desfăşoară programe în peste 120 de ţări.

În studiul Comisiei Europene se arată că la nivelul continentului cea mai mare diferenţă între performanţele şcolare ale copiilor care au urmat o instituţie preşcolară de învăţământ şi cei care nu au avut această experienţă este înregistrată în ţara noastră. Problemele sunt enorme, iar rezolvările întârzie să apară.