• Cele mai multe dintre sporurile speciale au fost incluse în salariile de bază sau se acordă, în continuare separat, conform Ministerului Muncii
Salariaţii din sectorul bugetar au beneficiat, anul trecut, de sporurile salariale, reglementate prin legi speciale, a căror valoare a variat de la 15% până la 75% din salariul de bază.
Printre cele mai hilare, la care ar visa orice salariat din mediul privat, se numără sporul de suprasolicitare neuropsihică de 33% din salariu, sporul de fidelitate de 20%, cel de stabilitate de 15% sau cel de antenă (condiţii vătămătoare) în cuantum de 10% din salariu.
De asemenea, un alt spor pe care şi l-ar dori orice persoană cu funcţie de conducere dintr-o întreprindere privată este sporul de manger public care poate să ajungă şi până la 55% din salariu.
Sporurile menţionate se adaugă unei lungi liste care mai cuprinde, printre altele, sporul pentru condiţii grele de muncă, sportul pentru condiţii deosebit de periculoase sau sporul pentru condiţii periculoase, care contrar aparenţelor, sunt diferite.
• Multe au fost, multe au rămas
Deşi salarizarea în sectorul bugetar a fost reglementată prin noua Lege a salarizării unice, în realitate multe dintre sporurile speciale nu au fost eliminate, ci încadrate în salariile de bază.
O spun chiar reprezentanţii Minis-terului Muncii care, într-un răspuns remis la solicitarea redacţiei, declară: "Începând cu anul 2010, potrivit Legii cadru nr. 330/2009 (n.r. Legea salarizării unice), în salariile de bază au fost introduse majoritatea sporurilor. Acestea se regăsec în anexele la lege, cu excepţia sporurilor pentru condiţii de muncă - cum ar fi sporul pentru condiţii deosebit de periculoase, sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul pentru condiţii grele de muncă, sporul pentru personalul care lucrează în zone izolate - , care se acordă, în continuare separat".
De asemenea, bugetarii au beneficiat de sporurile cu caracter general, care s-au acordat tuturor ministerelor şi care se mai acordă şi în prezent.
Astfel, sporul de vechime (în cuantum maxim de 25%) a fost inclus, în prezent, în salariul de bază, în timp ce sporurile pentru titlul ştiinţific de doctor (de 15%), cel de audit şi sporul de control financiar preventiv (în cuantum de până la 25%) au fost acordate până în prezent ca sume compensatorii cu caracter tranzitoriu, conform documentului remis redacţiei.
De menţionat că salarizarea în sistemul bugetar a fost reglementantă, anul trecut, prin nu mai puţin de 39 de acte normative specifice fiecărui domeniu de activitate, majoritatea sporurilor nefiind incluse în salariile de bază.
Prin noua lege a salarizării unitare, suma sporurilor acordate cumulat pe bugetul total al fiecărui ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, potrivit reprezentanţilor Ministerului Muncii.
Prezentăm, alăturat, lista sporurilor specifice stabilite prin legi speciale, pusă la dispoziţie de către Ministerul Muncii, şi cuantumul acestora în salariul de bază.
- Spor de fidelitate (20%)
- Spor de vechime în magistratură (pe lângă sporul de vechime în muncă) (maxim 30%)
- Spor pentru gestiunea datelor şi informaţiilor clasificate (maxim 15%)
- Spor pentru desfăşurarea unei activităţi de interes naţional (maxim 75%)
- Spor pentru condiţii vătămătoare (spor antenă) (10%)
- Spor limbi străine (10%) (Ministerul Afacerilor Externe, pentru persoanele care cunosc limbi stărine rare)
- Spor manager public (maxim 55%)
- Spor pentru suprasolicitare neuropsihică (33%)
- Spor de dispozitiv (25%)
- Spor de condiţii periculoare (50%)
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.06.2010, 13:11)
mi se pare nromal sporul de limbi straine
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 21.06.2010, 17:10)
Sigur ca da ! da cu limba.