Statul român nu a obţinut niciun fel de avantaje prin menţinerea creanţelor în relaţia cu ţările debitoare

În 2008 şi 2009, ţara noastră a recuperat doar 15 milioane de euro şi, respectiv, 10 milioane de dolari de la statele cu care a încheiat acorduri.

Desigur, este lesne de înţeles că statele debitoare - ca şi ţara noastră de altfel - întâmpină probleme financiare şi că procesul de recuperare a creanţelor a devenit şi mai anevoios în contextul crizei economice şi financiare internaţionale.

Ceea ce este însă greu de înţeles este că autorităţile noastre nu au reuşit să obţină alt gen de avantaje în baza stocului de creanţe.

Potrivit legii, "creanţele pot fi recuperate în devize convertibile, prin livrări de mărfuri, prestări de servicii, cesionare de creanţe, precum şi prin investiţii în ţara debitoare".

Cu toate acestea, "statul român nu a obţinut niciun fel de avantaje prin menţinerea acestor creanţe în relaţia cu ţările debitoare", se arată într-un răspuns al MFP remis, recent, la solicitarea redacţiei.

Experţii consultaţi de ziarul "BURSA" susţin că autorităţile noas-tre ar fi putut să exploateze mult mai bine stocul de creanţe prin diplomaţie şi să solicite, printre altele, statelor datoare convertirea creanţelor în acţiuni la companiile naţionale valoroase, sau facilităţi de investiţii pentru firmele româneşti. De asemenea, unele dintre statele debitoare (precum Irakul sau Nigeria) deţin importante resurse de petrol, atât de necesar în contextul scumpirilor din zilele noastre.

În aceste condiţii, dacă autorităţile noastre ar menţine ritmul actual de recuperare a creanţelor externe, de 13 milioane de dolari pe an, atunci ar recupera întreaga sumă de 1,252 miliarde de dolari în peste 90 de ani.

Cum aceasta nu pare a fi soluţia pentru rezolvarea problemei, se pune totuşi întrebarea de ce autorităţile noastre nu au reuşit să valorifice în alt mod stocul de creanţe exis-tent? Poate ar fi obţinut mai multe avantaje decât banii lichizi...

Peste 1,25 miliarde dolari, risipiţi pe trei continente

• Originea creanţelor

Creanţele externe provin din activităţile de export şi alte acţiuni externe derulate înainte de 31 decembrie 1989.

Fostul dictator Nicolae Ceauşescu a dus o politică activă de promovare a intereselor economice şi politice ale ţării noastre în lumea arabă şi africană, dar şi în statele Americii Latine. Pe lângă trimiterea de specialişti, ţara noastră a ajutat statele arabe posesoare de resurse de petrol să-şi dezvolte industriile, dar şi infrastructura de transport şi de comunicaţii. De asemenea, în cazul Cubei, ţara noastră a exportat utilaje agricole şi a sprijinit autorităţile de la Havana, când a avut loc blocada SUA împotriva statului insular (criza rachetelor cubaneze), decizia fiind luată în cadrul Pactului de la Varşovia.

• • Iulian Urban: "Creanţele ar trebui vândute"

Senatorul PDL Iulian Urban, expert în problema recuperării creanţelor, consideră că statul ar trebui să-şi valorifice creanţele externe inclusiv prin vânzare. Iulian Urban ne-a precizat: "Aceste creanţe ar trebui vândute. Gradul de recuperare la acest nivel este redus şi nu este normal ca, în unele cazuri, aceste creanţe să fie folosite de către anumiţi indivizi şi în beneficiu personal. Spre exemplu, au existat oferte de achiziţie inclusiv pentru creanţa externă pe care o avem de recuperat de la Cuba. Această creanţă poate să fie în continuare atractivă în contextul în care Cuba tinde să devină o destinaţie turistică din ce în ce mai căutată de tur-operatori. Eu cred că statul ar trebui să fie mai atent atunci când primeşte oferte de acest gen şi să analizeze ofertele primite".

• • Creanţa Siriei, gurile rele şi cazul Hayssam

Una dintre ţările de la care am reuşit să recuperăm sume importante de bani în ultimii ani a fost Siria. În 2008 am recuperat de la sirieni 7,3 milioane de euro, iar în 2009, 7,15 milioane de euro. Interesant este că în 2010 trendul de recuperare a creanţei nu a mai fost menţinut, iar ţara noastră a încasat doar 88.000 dolari.

Asta în condiţiile în care tot anul trecut între România şi Siria relaţiile de colaborare la nivel politic au fost consolidate, fiind semnat inclusiv tratatul de extrădare a lui Omar Hayssam. De asemenea, preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a sosit anul trecut la Bucureşti, la invitaţia lui Traian Băsescu. Gurile rele îşi imaginează scenariul că între creanţa Siriei faţă de ţara noastră şi extrădarea lui Omar Hayssam ar putea să existe o legătură. Dacă acest scenariu închipuit de către unii ar fi adevărat, atunci asta ar presupune că autorităţile noastre ar fi reuşit să obţină un avantaj politic în baza datoriilor istorice.

• • Creanţele României, scoase din capitalul social al Fondului Proprietatea

Guvernul a decis la sfârşitul anului trecut ca sumele recuperate în contul creanţelor acumulate de România înainte de 1989 din activităţile de cooperare şi comerţ exterior să fie vărsate direct la bugetul de stat, nu la capitalul social al Fondului Proprietatea, aşa cum prevedea legislaţia în vigoare. Executivul a luat această decizie ca să evite amânarea listării FP la bursă.