Strategia de export se orientează în afara UE

ALINA TOMA VEREHA
Ziarul BURSA #Companii #Comerţ / 31 martie 2011

Strategia de export se orientează în afara UE

Noua strategie naţională de export pentru 2011-2015 este în faza finală de elaborare şi va fi înaintată, în curând, Guvernului spre aprobare. Costin Lianu, coordonatorul strategiei în cadrul Ministerului Economiei, ne-a declarat, într-un interviu, că promovarea exporturilor noastre în următorii patru ani se va concentra şi mai mult pe pieţele non-UE, a căror cerere a crescut şi va creşte considerabil. În prezent, 28,5% din exporturile noastre merg către ţări din afara Uniunii Europene (UE), iar restul către statele UE, care vor rămâne principalii parteneri ai României.

Domnia sa ne-a precizat: "Principalele pieţe non-UE în vizorul viitoarei strategii sunt Rusia, Ucraina, Turcia, Republica Moldova, dar şi ţările din Orientul Mijlociu, precum India şi China. Sectoarele strategice în viitoarea strategie de export sunt, indiferent de ţara importatoare, industria constructoare de maşini, mijloace de transport, inclusiv componente auto, industria electrotehnică, servicii ale tehnologiei informaţiilor, produse agroalimentare cu focalizare pe agricultura ecologică, turismul rural, vinuri şi alte băuturi, confecţii, încălţăminte, indus-tria mobilei, produse meş-teşugăreşti cu focalizare pe design original, servicii profesionale cu focalizare pe servicii de design şi audio-vizual, dar şi produse chimice cu focalizare pe mase plastice şi produse farmaceutice".

Costin Lianu ne-a explicat de ce exporturile către pieţele din afara Uniunii aduc mai mulţi bani firmelor autohtone: "Re-orientarea exporturilor către statele non-UE este necesară nu numai din cauza cererii în creştere, ci şi pentru că producătorii noştri îşi pot promova mai bine brandurile. De fapt, toată Uniunea Europeană mizează pe cererea din aceste pieţe. În plus, apartenenţa noastră la UE creează o anumită dependenţă a exportatorilor noştri de 1-2 firme importatoare. Practic, pentru pieţele UE, producătorii români fac mai mult procesare de produse în baza unor comenzi ferme. Ei sunt un fel de subcontractori, unde funcţia de marketing este slabă sau inexistentă".

Oficialul Ministerului Economiei a adăugat că pe pieţele non-UE, unde competiţia este foarte mare, firmele noastre îşi pot valorifica produsele sub brand propriu, pot face un export "full-business", obţinând, astfel, profituri mai mari. Domnul Lianu a subliniat: "Piaţa europeană va rămâne principalul partener pentru export, dar este bine să creştem exporturile către ţările non-UE unde firmele noastre au mari şanse de diversificare. De aceea propunem, în noua strategie, ca firmele exportatoare să fie susţinute de la bugetul de stat cu capital de risc pentru a-şi deschide reprezentanţe sau unităţi de producţie în alte state".

Până în prezent, autorităţile noas-tre nu au identificat o soluţie instituţională pentru acordarea acestor facilităţi, fiind analizate variante de acordare a banilor prin Fondul de Garantare - FNGCC şi EximBank, sau prin în-fiinţarea unui fond al fondurilor.

Pe ce industrii mizăm în 2011 la export

Costin Lianu ne-a mai declarat că, în acest an, exporturile noastre mizează tot pe componente auto, industria constructoare de maşini, industria electronică şi electrotehnică, echipamente industriale, dar şi textile, mobilă şi IT. Coordonatorul strategiei noastre de export apreciază că exporturile îşi vor menţine şi în 2011 trendul de creştere. Criza a produs "mutaţii" în structura exporturilor noastre, în sensul că 45% din portofoliu este reprezentat de industriile auto, electronică şi electrotehnică şi echipamente industriale. Textilele (îmbrăcăminte şi încălţăminte) au coborât de la 27% la 14%. O altă industrie care a avut o evoluţie sinuoasă este mobila, care deşi a înregis-trat scăderi în 2008 şi 2009, a revenit spectaculos în 2010, depăşind nivelul anului 2007, cu un export ce reprezintă 4% din total.

Exportul a fost primul domeniu care a ieşit din criză, iar pentru acest an există şanse de creştere pentru mobilă şi de stagnare a declinului pentru textile. O creştere importantă va veni şi din sectorul IT, mai apreciază domnul Lianu.

Agricultura ecologică şi design-ul, noile domenii promovate în strategie

Strategia pentru perioada 2011 - 2015 promovează la export noi domenii precum designul (industrial, mobilă, confecţii, încălţăminte, artizanat), dar şi agricultura ecologică. Costin Lianu apreciază că cererea pentru produse bio creşte exponenţial, iar ţara noastră are o şansă mare dacă-şi joacă bine cartea la export. Avem suprafeţe mari de teren pe care pot fi dezvoltate cu succes culturi bio, iar produsele noastre au un nume bun în Europa.

Domnul Lianu a subliniat: "În ţară, aceste produse bio nu prea au succes din cauza constrângerilor băneşti ale populaţiei dar şi din cauza mentalităţii. În Europa, în vest şi nord, cererea este foarte mare. Dar, promovarea la export a acestor produse este costisitoare. Este nevoie de certificare, iar producătorii noştri sunt mici şi nu toţi îşi permit să plătească aceste documente. Aşa că este nevoie de înfiinţarea de asociatii de marketing, care să poată susţine financiar un export".

Tot la export vor fi susţinute, prin noua strategie, domenii de nişă precum serviciile şi echipamentele din industria petrolieră, industria aeronautică, industria de tehnică militară, construcţiile de nave, materialele de construcţii.

Clusterele - o şansă pentru noi produse la export

Ţara noastră ar putea exporta mai multe produse în anumite domenii dacă vor fi înfiinţate clus-tere - operaţiune încurajată de noua str-a-tegie. În afară de agricultură, clus-tere mai pot fi în-fiinţate în industria de apărare, în IT, construcţii de maşini, componente auto, energii regenerabile, industria textilă, mobilă şi lemn şi în industria aeronautică, dar şi în industria de vinuri.

Practic, majoritatea domeniilor în care sunt concentrări teritoriale de firme cu specializări similare sau complementare pot organiza clustere, dar diferenţa este făcută de capacitatea de asociere a companiilor, voinţa şi ştiinţa de asigura un management perfomant de cluster. Potrivit domnului Lianu, aceste reţele pot promova mai bine brandurile noas-tre la export şi pot contribui la crearea unei noi identităţi competitive pentru România.

Conflictele din ţările arabe nu ne-au afectat exporturile

Costin Lianu susţine că exporturile noastre în ţările arabe nu au fost afectate decisiv de recentele conflicte. În schimb, au fost create oportunităţi de piaţă având în vedere interesul firmelor importatoare din Europa şi SUA de a suplini comenzile din zonă cu comenzi de export din România.

Domnul Lianu ne-a declarat: "Emiratele Arabe Unite au exces de fonduri, iar prezenţa noastră în Golf este constantă. Participăm mereu la evenimente acolo, iar în acest an vom promova, pentru prima dată, industria noastră de modă vestimentară şi industria mobilei, alături de alte exporturi, în cadrul unei expoziţii generale în Sharjah, dar şi a unora specializate".

În ceea ce priveşte mobila, producătorii au pregătit un design şi modele speciale pentru ţările arabe. Anterior, firmele noastre au fost prezente în zonă cu expoziţii în domeniul IT, cosmetice, şi tehnică militară.

Creşterea ponderii exportului non UE este un obiectiv strategic pentru 2011-2015. În anul 2010, 40% din târgurile şi expoziţiile internaţionale sub pavilion naţional cu finanţare de la bugetul de stat au fost organizate pe pieţe non-UE în special Rusia, Orientul Mijlociu, Asia şi SUA. În anul 2011, se va păstra această proporţie, ne-a declarat coordonatorul strategiei naţionale de export din cadrul Ministerului Economiei. Şi la târgurile internaţional europene firmele româneşti au început să vizeze tot mai mult export non-UE.

De programul de susţinere finanţat de Ministerul Economiei beneficiază anual peste 700 de firme, în special IMM-uri. Sectoarele strategice conform strategiei de export, care beneficiază sau pot beneficia de sprijin, sunt construcţii de maşini şi mijloace de transport, IT&C, electronică şi electrotehnică, mobilă, confecţii şi încălţăminte bazate pe design, produse agro-alimentare, inclusiv ecologice, servicii şi produse de turism rural şi artizanat, alte produse şi servicii cu grad ridicat de procesare, precum designul, domeniul audio-vizual, etc.

Deşi circa 50% din totalul exportului este realizat de 100 de firme mari, restul exporturilor sunt realizate de firme cu precădere din sectorul IMM, care beneficiază de instrumente de susţinere şi promovare a competitivităţii la export şi internaţionalizare puse la dispoziţie de Ministerul Economiei.

Exporturile au crescut, în ianuarie 2011 faţă de ianuarie 2010, cu 47,8% la valori exprimate în euro, ceea ce reprezintă un record de creştere lunară, apreciază Costin Lianu. Ritmul de creştere al exporturilor a fost de aproximativ 28% în anul 2010, mai mare decât cel obţinut înaintea crizei şi printre cele mai mari niveluri înregistrate după anii "90.

Creşterea din ianuarie survine după un an 2010 remarcabil sub aspectul rezultatelor la export. Astfel exporturile, la un volum de 37,2 miliarde euro în 2010, au cunoscut cel mai ridicat nivel de după 1989, depăşind cu peste trei miliarde de euro vechiul record de creştere din anul 2008, dinainte de criza mondială.

Domnul Lianu ne-a menţionat că datele statistice de mai sus nu evidenţiaza exportul de servicii care, în anul 2010, a evoluat pozitiv, în special în domeniul IT&C. Exporturile româneşti de software şi servicii IT s-au majorat cu 10% în 2010, la aproximativ 500 milioane de euro, din surse ale asociaţiilor de ramură.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb