STRATEGIA PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG Constantin, MADR: "Ne trebuie investiţii de 3,5 miliarde euro pentru sistemul de irigaţii"

Necesarul de investiţii în infrastructura de irigaţii, pe termen mediu şi lung, este de aproximativ 3,47 miliarde euro, pe lângă cele 370 de milioane de euro alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, potrivit datelor prezentate de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Reabilitarea infrastructurii principale de irigaţii şi schimbarea soluţiei de alimentare pentru trei canale sunt cele două direcţii ale strategiei pe termen mediu a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), se arătă în răspunsul dat de ministru unei interpelări adresate recent de deputatul PSD Mihăiţă Găină.

Dintr-o suprafaţă amenajtă cu sisteme de irigaţii de circa 3 milioane de hectare (ha), 1,5 milioane ha reprezintă suprafaţă viabilă şi marginal viabilă şi doar 800.000 de hectare sunt efectiv acoperite de sisteme de irigaţii funcţionale, potrivit sursei citate. Anul trecut au fost încheiate contracte pentru irigarea unei suprafeţe de 391.867 ha, din care 336.131,9 hectare au fost contracte de către Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI). Anul acesta au fost încheiate contracte de irigare pentru o suprafaţă de 350.000 de hectare, până la începutul lunii mai.

Potrivit calculelor MADR, reabilitarea a 56 de sisteme de irigaţii reprezentând infrastructura principală, în suprafaţă de 823.000 hectare, ar urma să coste circa 982 de milioane de euro. Proiectul se va realiza în două etape, primul pas fiind reabilitarea a doar 13 sisteme în suprafaţă de 195.17 mii de hectare, costul estimat fiind 220 de milioane de euro, pe care autorităţile speră să le obţină din fonduri structurale alocate în perioada 2014-2020.

A doua etapă va consta în reabilitarea celorlaltor 43 de sisteme de irigaţii rămase, la un cost estimat de 762 de milioane de euro.

Totodată, sistemele Ciorăşti - Măicăneşti, Nămoloasă - Măxineni şi Grădiştea - Făurei-Jirlău, cu suprafaţa de 56.000 de hectare, vor fi schimbate, urmând să fie alimentate gravitaţional, aducând, astfel, şi o reducere cu 30% a consumului cu energie electrică, a cărui tarife sunt suportate de fermieri, afirmă Daniel Constantin. Valoarea investiţiei se ridică la 90 de milioane euro, după cum a notat ministrul de resort.

Pe termen lung, autorităţile vizează lucrări de îmbunătăţiri funciare în zonele limitrofe canalului Siret - Bărăgan, în suprafaţă de aproximativ 425.000 de hectare. Această suprafaţă ar urma să fie alimentată de Canalul Siret - Bărăgan. Prin această strategie, se doreşte să fie combătute efectele secetei pe suprafaţa respectivă, precum şi a inundaţiilor posibile pe o zonă de 80.897 ha şi a eroziunii hidrice şi alunecărilor de teren pe o suprafaţă de 90.490 ha. Valoarea lucrărilor se ridică la 2,4 miliarde de euro, iar sursele de finanţare ar putea fi fondurile de investiţii sau cele structurale.

• Daniel Constantin: "Cu irigaţii şi substanţe de protecţia plantelor, producţia agricolă din ţara noastră ar fi mai mare"

Daniel Constantin a punctat ieri, în cadrul unei conferinţe de profil, că refacerea sistemului de irigaţii şi posibilitatea folosirii anumitor substanţe pentru tratarea seminţelor (n.r. neonicotinoide) ar putea menţine ţara noastră pe primele poziţii la producţia agricolă din Europa. Domnia sa a precizat că speră să obţină sprijinul Comisiei Europene pentru finanţarea reabilitării infrastructurii principale de irigaţii prin fonduri de coeziune, respectiv dezvoltarea regională şi a reaminit că, în viitorul exerciţiu financiar, vom putea reface întreaga infrastrucutră secundară şi terţiară de irigaţii cu cele 370 de milioane de euro, fonduri pentru dezvoltare rurală, alocate acestui segment. "Noua Politică Agricolă Comună (PAC) şi Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pot susţine creşterea productivităţii agricole a ţării noastre dacă dezvoltăm un sistem funcţional de irigaţii", a declarat Daniel Constantin.

În ceea ce priveşte utilizarea neonicotinoidelor, domnia sa a precizat că aşteaptă avizul formal al Uniunii Europene privind derogarea de 120 de zile de la interzicerea utilizării acestora. "Am înţeles că există un accept de principiu şi aşteptăm acum şi acceptul formal pe această temă. Fără astfel de tratamente, ţările din Europa de Est vor fi afectate din punct de vedere al producţiei", a spus Daniel Constantin.

Acesta a precizat că "tehnologia din România nu dăunează, aşa cum se spune, crescătorilor din alte categorii, precum crescătorii de albine".

De asemenea, şeful MADR consideră că România are încă nevoie de investiţii masive în agricultură pentru a ajunge la o medie de productivitate comparabilă cu cea întâlnită în alte state europene.

În România, media anuală în anii 2010-2013 pe total îngrăşăminte folosite la hectar a fost de numai 46 de kilograme (kg), în timp ce în Anglia a depăşit 251 kg/ha, SUA - 120 kg/ha, Austria - 108 kg/ha, Bulgaria - 97 kg/ha, Grecia - 153 kg/ha, Germania - 211 kg/ha, Cehia - 95 kg/ha.

În acest context, ministrul Agriculturii a afirmat că, deşi ţara noastră are un nivel de producţie mai mic, preocuparea pentru protecţia mediului a fost mai mare.

"România are un nivel de producţie mai mic, dar preocuparea pentru protecţia mediului a fost mult mai mare, şi la fel şi lipsa susţinerii financiare de a folosi aceste îngrăşăminte. Cred că în Romania există un potenţial de creştere şi o grijă naturală a tuturor celor care lucrează în agricultură pentru mediul înconjurător", a mai adăugat ministrul Agriculturii.

Pentru primăvara acestui an, a fost programată însămânţarea unei suprafeţe de peste 5 milioane de hectare, în special cu porumb (2,6 milioane hectare) şi floarea-soarelui (1,32 milioane hectare), dar şi cu sfeclă de zahăr, cartofi, legume în câmp, plante medicinale.