Ajutoarele de stat ar trebui să fie condiţionate de numărul de subfurnizori pe care-i antrenează în România firmele ce beneficiază de aceste scheme de finanţare, este de părere Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).
Domnia sa a menţionat că PIAROM va continua să ridice problema capitalului românesc, care este discriminat faţă de cel străin: "Vrem răspunsuri, prin politicile dezvoltate, la întrebarea «unde este antreprenoriatul românesc?» Avem produse inovative pe care administraţia publică le sabotează ca să nu fie puse pe piaţă. Şi când folosesc cuvântul «sabotează» sunt foarte conştient de valoarea sa".
Domnul Pârvan a subliniat că exporturile de produse româneşti au reuşit să crească cu 500 de milioane de euro, întrebând: "E mult? E puţin? E bine! Economia trăieşte din ce muncim. Dar trebuie să ştim ce muncim, cât muncim şi unde muncim".
Potrivit preşedintelui PIAROM, mediul de afaceri autohton are nevoie de impuls financiar. "Bani există în economie, dar nu sunt proiecte", a precizat domnia sa, adăugând că programul SRL-D, demarat în 2011, "a rămas cel mai solid program de dezvoltare a antreprenorilor", fiind create 60.000 de locuri de muncă (fiecare din cele 30.000 de SRL-D fiind obligate să aibă doi angajaţi). Rata de eşuare a firmelor înfiinţate prin acest program este cea mai mică, în comparaţie cu rata medie de eşuare a companiilor din economie, a mai spus domnul Pârvan.
Acesta a adăugat: "Dacă întreprinderea nu este atentă la procesul de inovare, atunci ajunge în insolvenţă. Lichidarea voluntară, matură, la momentul oportun, este la fel de bună ca un produs de management. Dacă firmele cu probleme nu vor acţiona în acest sens, atunci vor ajunge în insolvenţă".
Şeful PIAROM a ţinut să evidenţieze că valoarea adăugată din industria alimentară este mai mare decât valoarea adăugată din industria auto şi a pieselor auto: "Este un mit că industria auto contribuie cel mai mult la PIB".
PIAROM a lansat, recent, Studiul privind analiza forţei de muncă la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României, aferent anului 2015, care subliniază, în primul rând, numărul mare de muncitori necalificaţi pe care îi are ţara noastră.
Datele din studiu sunt îngrijorătoare, apreciază Cristian Pârvan.
Cercetarea arată că şoferii maşinilor de mare tonaj ocupă primul loc în top cinci ocupaţii din România. Domnul Cristian Pârvan menţionează că această catergorie este foarte importantă la nivel naţional, întrucât generează o reducere a deficitului bugetar cu peste 50%. Deşi această ocupaţie este una în dezvoltare, totuşi ea nu se regăseşte în strategia de dezvoltare a ţării, evidenţiază reprezentanţii Patronatului. Cristian Pârvan reclamă faptul că şoferii autovehiculelor de mare tonaj sunt defavorizaţi, atât în România, cât şi în afara ţării.
În altă ordine de idei, domnia sa ne-a spus că, deşi avem nevoie de personal pentru sectorul IT, totuşi nu este suficient să avem doar IT-işti, la nivelul întregii ţări existând mult mai multe nevoi. În acelaşi timp, domnul Pârvan arată că nu avem o distribuţie echilibrată de muncitori în domeniul IT, pe regiuni, trei sferturi din judeţele ţării neavând personal IT. "În aceste condiţii, cum vom reuşi să digitalizăm România?", întreabă domnia sa, adăugând: "Avem două deziderate - mai multe locuri de muncă (...) şi forţă de muncă calificată".
Printre meseriile cu cele mai multe contracte de muncă necalificată se numără confecţiile, asamblarea şi montarea pieselor şi segmentul manipulării mărfurilor, conform studiului PIAROM.
Cercetarea arată că ponderea muncitorilor necalificaţi în regiunea Nord-Est ajunge la 14,36%, în regiunea Sud-Vest Oltenia aceasta ajungând la aproape 12%. În regiunea Centru, nivelul muncii necalficate atinge 17%, iar în Sud-Est rata muncitorilor necalificaţi este de 15%. În vestul ţării, numărul muncitorilor necalificaţi ocupă 16%, în Nord-Vest - 19%, iar în Sud-Muntenia media este de 15%.
Analizele realizate la nivel regional confirmă o serie de ipoteze vehiculate în spaţiul public european cu privire la ţara noastră, printre care ipoteza unei regiuni mai dezvoltate (Bucureşti-Ilfov) şi a unor regiuni subdezvoltate şi fără potenţial real de creştere în planul competivităţii, pe termen mediu şi lung, mai arată lucrarea.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 16.12.2016, 12:19)
Fara comentariu.