STUDIU: Contrabanda cu ţigarete creşte abrupt
V.D.
Miscellanea #Contrabanda / 10 martie 2019
Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în ianuarie 2019 la 17,3% din totalul consumului (cu 1,9 p.p. mai mult faţă de noiembrie 2018). Procentul din ianuarie depăşeşte media anului 2018, care a fost de 16,3%.
"Regiunea nord-est continuă să fie şi în ianuarie 2019 cea mai afectată de piaţa neagră, menţinându-se la un nivel constant de 41,1%. Cea mai mare creştere a comerţului ilegal se înregistrează în sud-vest, cu 12,2 p.p. faţă de noiembrie 2018, până la 28,9%. Singura regiune a ţării în care contrabanda scade în ianuarie este nord-vest, cu 3 p.p. până la 13,9%. Din punct de vedere al provenienţei, "cheap whites" (ţigarete no-name, produse legal sau ilegal şi destinate pieţei negre) continuă să fie principala sursă, cu aproape 60%. Ponderea produselor din tutun provenite ilegal din Moldova se află în scădere (cu 8,1 p.p. până la 19,1%), iar a celor din Ucraina în creştere (cu 4,1 p.p. până la 12,9%), Serbia continuând să rămână relativ constantă", a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research, conform unui comunicat de presă remis redacţiei noastre.
"După ce, la finalul anului trecut, Guvernul a decis creşterea cu aproape 10% a nivelului accizei aplicate ţigaretelor, iată că în ianuarie anul curent nivelul contrabandei a crescut cu aproape 12%. În ciuda unor capturi importante realizate la graniţele României, accesul la produse pentru care nu se plăteşte nicio taxă rămâne facil în absenţa modernizării punctelor vamale şi a unui mai bun control al punctelor de vânzare. Sperăm ca factorii cu putere de decizie să nu uite că aproximativ 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe şi, drept urmare, fiecare pachet de ţigări vândut de contrabandişti este în primul rând o pierdere pentru stat şi apoi pentru consumatori şi companiile private", a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice, British American Tobacco.
"Anualizat, cele aproape două puncte procentuale în plus la contrabandă înseamnă circa 70 de milioane de euro în minus la bugetul de stat. Prin OUG 114/2018, acciza a crescut mai mult decât era necesar pentru conformarea la cerinţele europene. În ultimul deceniu, acciza a mai crescut cu 10 euro într-un an doar în 2010, când contrabanda a sărit la 36,2%. Saltul abrupt al pieţei negre, în ianuarie, este îngrijorător. Paradoxal însă, la nivel oficial, energiile nu par a fi canalizate împotriva contrabandei, ci împotriva companiilor legale, activiştii organizând luna aceasta un eveniment anti-tutun, sub patronajul Preşedintelui României. În prezent, producătorii fac eforturi mari pentru a implementa, la 20 mai 2019, un sistem complex şi inutil de trasabilitate, care va monitoriza ţigaretele din interiorul UE, deşi 90% din contrabandă provine din afara Uniunii. Cu certitudine, este nevoie de realism şi echilibru în reglementarea unei industrii care aduce anual la buget peste 3 miliarde de euro", a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.
"După cum notează ultimele studii Novel, tendinţa de creştere a pieţei negre continuă, iar distanţa între media contrabandei din Uniunea Europeană de circa 10% şi cea din România devine din ce în ce mai semnificativă. Eforturile companiilor legale, cum este programul PMI Impact, prin care susţinem autorităţile competente în combaterea contrabandei, trebuie dublate de acţiuni şi măsuri concrete şi din partea autorităţilor de reglementare. Altfel, aplicarea legii va fi din nou îngreunată, iar comerţul ilegal va continua să crească, în detrimentul pieţei legale, bugetului de stat, a dezvoltării economice a comunităţilor de la frontiere, precum şi a întregii societăţi, dat fiind că fenomenul contrabandei alimentează infracţionalitatea şi crima organizată", a declarat Alexandra Olaru, Director External Affairs, Philip Morris România.
"Conform studiului Novel, în ianuarie se înregistrează în sud-vest un avans fără precedent din 2010 încoace, de peste 12 p.p., de fapt o revenire spectaculoasă după ce, în aceeaşi regiune, în septembrie apărea o scădere semnificativă, de peste 15 p.p. faţă de iulie. Situaţia arată că e vorba de refacerea sau apariţia unor reţele mari de crimă organizată în zona respectivă. După contrabanda cu TIR-ul, drona, ATV-ul, căruţa sau barca, iată că a apărut şi contrabanda prin poştă, cantităţi mari de tutun fiind expediate pe această cale şi descoperite recent de poliţişti. Fără colaborare între autorităţi la nivel naţional, precum şi cu instituţiile similare din ţările vecine, contrabanda rămâne un fenomen incontrolabil, care scade sau creşte pe fondul unor conjuncturi. Creşterea contrabandei la nivel naţional are loc în condiţiile în care, în această perioadă, au fost anunţate capturi importante. În decembrie, peste 800.000 de ţigarete au fost descoperite de poliţiştii din Galaţi în patru autoutilitare. În ianuarie, aproape în fiecare săptămână Poliţiştii de frontieră au confiscat câte 20.000 de pachete cu ţigări traficate ilegal. Pentru ca acest tip de acţiuni să-şi sporească eficienţa, iar contrabanda să nu devină, din nou, o problemă de securitate naţională, politica fiscală trebuie să fie coerentă şi predictibilă, iar cadrul de reglementare a industriei proporţionat", a declarat Valentin Canura, Sales Development Manager, Imperial Tobacco Romania.
Conform customs.ro, la finele lunii ianuarie 2019, a fost aprobată de Ministerul Finanţelor Publice Strategia naţională a autorităţii vamale pentru prevenirea şi combaterea traficului ilicit cu ţigarete şi produse din tutun 2019-2021. Documentul propune "implementarea şi asumarea unor direcţii strategice de acţiune în domeniul prevenirii şi combaterii traficului ilicit cu tigarete, în colaborare cu toate autorităţile de aplicare a legii, cu contribuţia producătorilor de ţigarete şi/sau a altor instituţii/organisme naţionale şi/sau internaţionale". Printre principalele direcţii strategice de acţiune ale Strategiei se numără "întărirea capacităţii administrative a Direcţiei Generale a Vămilor, a direcţiilor regionale vamale şi a birourilor vamale, eficientizarea activităţilor structurilor vamale şi asigurarea unor controale eficiente şi transparente, dezvoltarea colaborării interinstituţionale şi cu mediul de afaceri". În comunicatul Vămii se mai precizează: "Autoritatea vamală va desfăşura acţiuni de amploare intensificând controalele pe întreaga frontieră externă şi internă a României, cu scopul de a combate contrabanda. De asemenea, va colabora şi organiza acţiuni comune cu autorităţile care au competenţe la trecerea frontierei şi în combaterea contrabandei de ţigări. Totodată, vor fi continuate demersurile necesare pentru îmbunătaţirea dotărilor tehnice şi obtinerea fondurilor necesare pentru modernizarea birourilor vamale de frontieră, reoperaţionalizarea aparaturii de scanare şi achiziţionarea de scanere fixe la birourile vamale de frontieră, dotarea personalului vamal cu echipamente moderne de control şi protecţie".
Potrivit politiadefrontiera.ro, în cursul anului trecut, poliţiştii de frontieră au confiscat 4,7 milioane pachete ţigări de contrabandă, cu o valoare aproximativă de 41,5 milioane lei, peste 183,3 kg tutun, precum şi 1.223 kg tutun narghilea. De asemenea, au fost identificate şi destructurate 18 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 160 persoane.
Producătorii de ţigarete consideră că, pentru reducerea traficului ilicit, sunt necesare mai multe schimbări legislative pe care, împreună cu autorităţile de aplicare a legii, le solicită fără succes de mai mulţi ani. Astfel, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunii de contrabandă cu ţigarete, este necesară intensificarea operaţiunilor la punctele de trecere a frontierei interne, cu Bulgaria şi Ungaria, locurile de acces pentru produsele "cheap whites" şi tutun brut, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară aproape nestingherit în zona de competenţă a acestora - pieţe, oboare, staţii de metrou.
Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier.