STUDIU DELOITTE: 60% dintre persoanele din generaţiile Millennials şi Z vor un program de lucru flexibil şi să lucreze de la distanţă

Şase din zece (60%) persoane din generaţiile Millennials şi Z vor un program de lucru flexibil şi să lucreze din diferite locuri, inclusiv de acasă, potrivit celei mai recente ediţii a studiului Deloitte Central Europe First Steps into the Labour market, desfăşurat în 19 ţări europene, inclusiv în ţara noastră, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, această tendinţă se observă şi în celelalte ţări din Europa Centrală, 50% dintre respondenţi preferând un mod de lucru similar. În schimb, doar 5% dintre respondenţii români şi 10% dintre cei din regiune preferă modul tradiţional de lucru la birou şi un program fix. În ciuda popularităţii muncii în regim flexibil, exponenţii Millennials şi Gen Z din ţara noastră (44%), similar cu cei din Europa Centrală (51%), ar prefera să lucreze doar o dată sau de două ori pe săptămână de la distanţă, în contextul în care aceştia se confruntă cu dificultăţi generate de munca la distanţă cum precum singurătatea, lipsa interacţiunii umane şi întreruperile cauzate de responsabilităţile legate de familie sau de locuinţă.

"Studiul arată că generaţiile Millennials şi Z se aşteaptă, atât la nivel local, cât şi regional, să beneficieze de un mod de lucru flexibil, însă, spre deosebire de alte cercetări, subliniază că preferinţa lor pentru munca de acasă este limitată. Acest aspect poate fi legat atât de provocările cauzate de lucrul la distanţă, cât şi de faptul că absolvenţii de studii universitare consideră că oportunităţile de dezvoltare a carierei sunt mai importante decât posibilitatea de a lucra de acasă şi conştientizează faptul că biroul rămâne un mediu care accelerează integrarea într-o organizaţie şi dezvoltarea profesională în primele etape ale carierei", a declarat Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.

Când vine vorba de opţiunile de angajare preferate, mai mult de jumătate dintre respondenţii din ţara noastră (59%) şi-ar dori să aibă un contract cu normă întreagă cu un singur angajator şi mai mult de un sfert (29%) ar dori să fie liber profesionişti sau consultanţi, lucrând într-un regim flexibil sau pe termen scurt, două opţiuni subliniate şi de respondenţii din Europa Centrală.

Atât în ţara noastră, cât şi în Europa Centrală, studenţii şi proaspeţii absolvenţi de studii universitare manifestă dorinţa de a lucra în alte ţări, 22% dintre persoanele intervievate la nivel local plănuind să se mute în străinătate pentru oportunităţi de carieră, iar 66% sunt dispuse să se mute în altă ţară pentru un loc de muncă, arată studiul. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care marile companii internaţionale sunt cel mai atrăgător tip de angajator, 37% dintre respondenţi considerându-le prima opţiune pentru un loc de muncă, la fel ca respondenţii din regiune. Pandemia de COVID-19 nu a influenţat dorinţa a 66% dintre respondenţii români de a se muta în străinătate pentru un loc de muncă, aceştia vizând ţări precum Germania (16%), Marea Britanie (15%) şi Statele Unite (7%).

Studiul subliniază, de asemenea, că 61% dintre respondenţii români sunt încrezători că îşi vor găsi locul de muncă dorit în mai puţin de şase luni, uşor sub nivelul de încredere înregistrat la nivelul Europei Centrale (peste 70%).

În ceea ce priveşte diversitatea, o majoritate covârşitoare a respondenţilor români (93%) ar prefera să lucreze într-o organizaţie cu o forţă de muncă diversă din punctul de vedere al vârstei, sexului, naţionalităţii, etniei etc. În plus, 77% dintre respondenţi nu au nicio preferinţă legată de genul persoanei care le va fi superior ierarhic.

Studiul Deloitte Central Europe First Steps into the Labour Market a fost efectuat în rândul a peste 9.000 de persoane cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani (Millennials şi primii reprezentanţi ai Generaţiei Z), toţi fiind studenţi la universităţi de top din 19 ţări din Europa Centrală, inclusiv în ţara noastră. Raportul abordează factorii importanţi în alegerea unui loc de muncă şi a unui angajator, percepţiile asupra organizaţiilor din întreaga lume şi modul în care atitudinile lor s-au schimbat faţă de cele dinainte de pandemie, se arată în comunicat.