STUDIU DELOITTE: Companiile din Europa Centrală continuă să investească în cercetare şi dezvoltare

Companiile din Europa Centrală intenţionează să investească în activităţi de cercetare-dezvoltare, în următorii doi ani, sume anuale similare cu cele alocate activităţilor de acest gen în ultimii trei ani, iar 25% dintre acestea plănuiesc să aloce sume mai mari în acest scop, conform studiului Deloitte Central European Corporate R&D Report 2022, realizat în şapte ţări din regiune, inclusiv în România, potrivit unui comunicat de presă transmis redacţiei.

Conform sursei citate, pe termen mediu, companiile participante sunt mai optimiste - 40% estimează că în următorii trei-cinci ani vor investi mai mult în acest domeniu decât în anii anteriori.

Principalii factori care influenţează decizia companiilor de a investi în cercetare-dezvoltare sunt disponibilitatea personalului calificat şi experimentat în domeniu (38%), volumul de stimulente financiare şi fiscale pe care le au la dispoziţie (26%) şi stabilitatea şi transparenţa legislaţiei în domeniu (20%).

"Investiţiile în cercetare-dezvoltare aduc beneficii pe termen lung, de la stimularea sistemului de învăţământ, la creşterea productivităţii, a salariilor şi, implicit, îmbunătăţirea standardelor de viaţă. Rezultatele studiului nostru confirmă intenţia companiilor de a continua să investească în activităţi de cercetare-dezvoltare, fiind preocupate atât de identificarea şi de atragerea personalului calificat, cât şi de disponibilitatea stimulentelor fiscale şi financiare. Şi în România, companiile sunt tot mai interesate de activităţile de cercetare-dezvoltare, iar autorităţile iau măsuri pentru a simplifica legislaţia în domeniu, pentru a le asigura un acces mai facil la finanţare", a declarat Alexandra Smedoiu, Partener, Deloitte România.

Cele mai mari investiţii, de până la 10 milioane de euro, vizează dezvoltarea unor produse şi procese inovative (38%) şi proiectele de automatizare şi digitalizare (34%). De asemenea, companiile plănuiesc investiţii importante, care pot ajunge la un milion de euro, pentru îndeplinirea standardelor ESG (Environmental, Social and Governance - politici de mediu, sociale şi de guvernanţă corporativă). Astfel, 57% au în vedere dezvoltarea unor soluţii noi pentru călătorii şi transporturi, cum ar fi cele de tip eMobilitate (metode de eficientizare a transportului, personal sau de marfă, bazate pe tehnologie; de exemplu soluţii de încărcare pentru maşinile electrice, care conţin date despre infrastructura de alimentare, costul orar al energiei, monitorizarea consumului etc.), utilizarea combustibililor bazaţi pe hidrogen, gaz natural lichefiat sau comprimat etc., iar 59% vor să investească în mecanisme de economisire a energiei şi a apei.

Studiul din acest an mai evidenţiază faptul că, deşi companiile sunt familiarizate cu stimulentele financiare şi fiscale disponibile pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, acestea sunt accesate în mică măsură, în special din cauza criteriilor neclare de identificare a unei activităţi de cercetare-dezvoltare ca fiind eligibilă pentru finanţare sau pentru aplicarea facilităţilor fiscale. Din acest considerent, mai mult de 30% dintre companiile participante nu aplică facilităţile fiscale disponibile pentru cercetare-dezvoltare.

Multe dintre companiile participante (65%) colaborează cu entităţi terţe, cum ar fi universităţi sau institute de cercetare, parteneriate care se dovedesc a fi benefice pentru toate părţile implicate - primele atrag cercetători experimentaţi în proiectele pe care le dezvoltă, iar instituţiile partenere au ocazia să se implice în activităţi practice interesante şi să obţină finanţare suplimentară.

Cea mai mare parte a companiilor (70%) îşi protejează expertiza şi drepturile de proprietate intelectuală folosind o politică de confidenţialitate a companiei, 43% prin înregistrarea mărcii, iar 40% prin brevete.

La studiul Deloitte Central European Corporate R&D Report, ajuns la a şaptea ediţie, au participat mai mult de 130 de companii din cele şapte ţări din regiune, respectiv Cehia, Croaţia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria, se precizează în comunicat.