English
Rezerva Federală a dat startul, la începutul acestei luni, creşterii dobânzii de politică monetară, pentru combaterea inflaţiei ce se află la cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani. După prima creştere de 25 de puncte de bază, Fed a anunţat că va opera şase alte majorări în acest an, şi încă trei anul viitor, făcându-şi, practic, cunoscut întregul ciclu de ridicare a dobânzii-cheie.
Dar ce înseamnă acest lucru pentru investitori? Echipa companiei de administrare a investiţiilor New York Life Investments a analizat riscul şi rentabilitatea anumitor clase de active în ultimele trei perioade de creştere a ratei dobânzii, rezultatele fiind publicate într-un articol apărut pe site-ul Advisor Channel - Visual Capitalist, la finele săptămânii trecute.
• Randamentele istorice după creşterea ratei dobânzii
În ceea ce priveşte câştigurile, echipa de la New York Life Investments a luat în calcul randamente anualizate, ce măsoară randamentul pe care l-ar fi obţinut investitorii într-un an, dacă acestea ar fi fost compuse.
Dintre investiţiile cu venit fix, împrumuturile bancare cu rată variabilă (engl. floating rate bank loans - instrumente de datorie prin care băncile acordă împrumuturi unor companii la dobânzi variabile, şi care sunt vândute de obicei fondurilor) au avut cea mai mare rentabilitate medie anuală. Deoarece au o rată variabilă, plăţile efectuate de emitenţii unor astfel de instrumente pot creşte pe măsură ce dobânzile cresc. Totuşi, astfel de împrumuturi sunt acordate de obicei companiilor cu un rating "neinvestibil", ce sunt considerate că au un risc mai mare de neplată.
Acţiunile din ţările dezvoltate, cu excepţia celor din Statele Unite, au avut cel mai mare randament mediu, dintre toate tipurile de acţiuni incluse în studiu. Acţiunile internaţionale pot furniza o protecţie în faţa creşterii dobânzilor pentru că, în comparaţie cu acţiunile de tipul "large-cap" din Statele Unite, sunt concentrate mai puternic pe sectoare ciclice, precum materii prime, industrie şi financiar.
Aceste domenii tind să aibă rezultate bune atunci când economia este în creştere şi ratele urcă.
În ceea ce priveşte investiţiile alternative, mărfurile globale au avut, în medie, cele mai bune randamente. Totuşi, media este trasă în sus de rentabilităţile extraordinare din perioada 1999-2000. Atunci, Brazilia, Rusia, India şi China erau într-un proces de industrializare rapidă, care necesita o cantitate enormă de materii prime, alimente şi produse energetice. Boom-ul a durat mai bine de zece ani, fiind cunoscut ca "superciclul mărfurilor",
• Cealaltă faţetă a monedei - Riscul
Randamentul este doar o parte a poveştii, dar pentru o evaluarea adecvată trebuie avut în vedere şi riscul, pe care echipa de la New York Life Investments îl măsoară prin abaterea standard, ce cuantifică variaţiile rentabilităţii faţă de medie.
Obligaţiunile pe termen scurt au avut cel mai scăzut risc, fiind în medie de 25 de ori mai puţin riscante decât obligaţiunile pe termen lung. Obligaţiunile cu scadenţe mai scurte au o durată (indicator ce măsoară sensibilitatea preţului unei obligaţiuni faţă de modificările ratei dobânzii) mai redusă decât obligaţiunile pe termen lung. Or, asta înseamnă că preţurile nu scad atât de mult atunci când ratele dobânzii cresc.
În zona acţiunilor, cele de tipul "large-cap" şi "value" au avut cel mai scăzut risc mediu. Acţiunile de tip "value" sunt emise de companii stabile, care pot creşte preţurile produselor şi serviciilor pentru a-şi păstra sau chiar îmbunătăţi marjele de profitabilitate în perioade de creştere a dobânzilor şi inflaţie ridicată.
Pe tărâmul investiţiilor alternative, REIT-urile au avut cel mai scăzut risc. Ratele dobânzii cresc, în general, într-o economie în expansiune, ceea ce înseamnă o cerere mai ridicată pentru imobiliare şi posibilitatea de a percepe chirii mai mari. Conform unei analize realizată de Nareit (National Association of Real Estate Investment Trusts) pe un interval de 40 de ani, REIT-urile au avut rezultate bune atât în perioade cu inflaţie ridicată, cât şi în cele cu inflaţie scăzută. Asta înseamnă că este mai puţin important ca investitorii să reuşească să anticipeze corect perioadele cu inflaţie ridicată. Spre deosebire, mărfurile au avut performanţe bune în perioadele cu inflaţie mare, dar performanţe slabe în perioade cu inflaţie scăzută.
Per ansamblu, din punct de vedere istoric, în perioade cu ridicări ale ratei dobânzii de politică monetară ale Fed-ului, împrumuturile bancare cu rată variabilă, acţiunile din ţările dezvoltate - cu excepţia celor din Statele Unite şi mărfurile globale au avut cele mai mari randamente medii. Pe de altă parte, obligaţiunile pe termen scurt, acţiunile din categoria "large-cap" şi REIT-urile au avut cel mai redus risc.
Rezerva Federală a început să crească dobânda de politică monetară, într-un mediu puternic inflaţionist, dar în peisajul macroeconomic actual un factor important este războiul din Ucraina. În acest context, se va repeta istoria, sau alte clase de active vor performa în perioada acestui ciclu de creştere a ratelor de către Fed, spun cei de la New York Life Investments, în materialul publicat pe site-ul Advisor Channel - Visual Capitalist.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Marius în data de 28.03.2022, 07:16)
Si imobiliarele? Ce efect au asupra lor cresterile de dobanda?
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de antonim în data de 28.03.2022, 15:54)
Se scumpesc materialele de construcție, cresc prețurile locuințelor, se blochează piața și nu mai vorbește nimeni cu bani despre imobiliare vreo 4-5 ani.
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.03.2022, 19:02)
in general cresterile de dobanda traditional se asociaza ratelor de crestere economica... in general am zis.
atmosfera curenta e una aparent stagflationista (crestere minora sau real-inexistenta , sa-i zic asa, combinata cu inflatie saltareata ca in sarbele de la Moldova dupa 2 pahare de vin :)) ... ) din variate motive , majoritatea datorandu-se greselilor de guvernare (ex: acordul verde Green Deal cu decarbonatarea economiei - facuta prea mult, prea brusc.... ruperea lanturilor de productie-aprovizionare-desfac ere cu ocazia pLandemiei covid... supresarea sentimentului consumatorului cu aia 20-30 de pseudo-medici ai Apocalipsei covid care erau turati la tv cu tot felul de declaratii care speriau lumea... si o lume speriata nu prea mai consuma!, etc... sunt o serie de motive care s-au combinat).
mai intai trebuie tratata stagflatia (preponderent de la Guvern, mai putin de la BNR) ... lanturile de productie-distributie-desfacer e trebuie refacute imediat, toti apostolii Apocalipsei covid trebuie facuti pachet si trimisi fedeles la mama lor de unde au aparut ei si NICIODATA SA NU MAI APARA PE TV IN PRESA ca sperie consumatorii ! , trebuie sa dati drumul la productie masiva pe energie (gaze din marea neagra trimise mai intai in industrie - ingrasaminte , de exemplu - si ABIA APOI LA RETAILERI (!) si la final daca mai ramane din capacitatea de extractie la export restul ..., toate minele de carbune posibile si toate termocentralele posibile pana sare plomba la vecini de la energia cu care ii inundam la export), trebuie sa puna la treaba intreaga retea de irigatii (aia care mai e) si trebuie sa o extindeti ... in urmatorii ani o sa pupam seceta multianuala si mancarea se va scumpi ca naiba!
revenind la subiect... imobiliarele.
imobiliarele e posibil sa cunoasca un baldabac :) dar nu major, nu ca in 2008-2010 (atunci imobiliarele erau INIMA crizei...acum sunt un subiect marginal)... poate fi vorba de un minus de 10-15% , nu vad mai mult... e prea solid sentimentul de proprietar al romanilor sa fie mai mult de atat.... insa dupa aparenta scadere usoara... sa te pregatesti , tata, de cresteri din alea mari cat stiuletele de porumb! Cand piata va vedea ca nu a venit apocalipsa economica o sa apara o reactie furioasa pe partea de cerere (in limbaj mai de analisti economici s-ar numi efect de overshooting in balanta cerere-oferta).
in plus, ca bancher iti confirm ca raportul credite/depozite indica un exces sever de resurse la banci (depozitele sunt mult mai mari decat creditele date) ... si reamintesc ca in 2007-2008 raportul era fix invers... tot neamul (prost) lua credite si putini economiseau ... Deci, urmariti-ma: cand majoritatea economiseste si putini iau credit... de unde mama naibii sa existe energie pentru o cadere din pod a imobiliarelor ?!?!!? Ma intelegeti unde bat?
deci pe scurt raspunsul pe imobiliare e: intai mergem nitel in jos pe motiv de istericale de madama histrionica nesatisfacuta (ex: muuuurim de covid! ... muuuurim de razboi ! ...muuuurim de plictiseala! ) si apoi foarte in sus.
Per ansamblu nu e o evolutie chiar urata, e acceptabila.
sper ca am fost clar... nu te lua dupa unii care viseaza crize imobiliare gen 2008-2010 ... nu au parcurs ei cifrele si viseaza cai verzi apocaliptici pe pereti ...vor sa fie smecheri de mana a 2a si sa cumpere apartamente in marile orase ca in anii '90 cand se cumparau cu 10-15.000 marci germane bucata de 2-3 camere ...nu tati, nu mai merge asa! Si nu mai merge pentru ca Romania acum e mult mai bancarizata ca atunci (sunt mai multe banci care au usurat accesul la produse de finantare) si in plus salariile efective si prin ele puterea de cumparare (venituri versus pret /m2) e mai mare... apropo... mult mai mare decat era in 2007-2008 cand tot ciobanul isi lua o casa ...pe credit!
1.3. pt 1.1 (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.03.2022, 19:12)
in mesajul tau ai uitat de efectul dual preturi-salarii... a fost repornita morisca inflatie/salarii ... chiar crezi ca oamenii nu vor schimba jobul pentru un salariu mai bun ??
e ca in contabilitate, oricarui Debit ii corespunde un Credit
ai cresteri de preturi si inflatie? ok ... o sa ai FORTAT (avand in vedere deficitul structural de personal in piata muncii) si cresteri de salarii !
da, vor fi mai scumpe materialele de constructii, dar gandeste-te ca astea sunt COSTURI DE PRODUCTIE care se reflecta in pretul final al imobiliarelor (care implicit va creste).
zici ca se blocheaza piata?
bine, daca zici tu, incerc sa te cred :) ... si iti doresc sa ai dreptate! Stii de ce?
pentru ca am bani. Eu si multi altii (cei care au economisit).
si stii ce?
orice piata blocata se deblocheaza usor sub jetul ofertei de cumparare pe cash.
ma intelegi?
eu am acces la cifre... din cauza sperieturii cu covid si acum cu razboiul au crescut depozitele ca la nebuni ... unde crezi tu ca se vor scurge banii aia la momentul oportun ?
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.03.2022, 19:14)
am uitat sa precizez... aparenta stagflatie se rezolva pana in 2024-2025.
deci stati potoliti, nu e dracu' asa negru... ok, 2-3 ani pare mult... dar nu e ATAT de mult!
1.5. Offtopic oarecum (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Valmon4 în data de 28.03.2022, 20:04)
Cum mai rămâne cu scenariul legat de burse? Creștere minimală până pe final de martie / mijloc aprilie și apoi cădere lenta? Mulțumesc
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 28.03.2022, 20:50)
Ramane cum am stabilit. Vali nu le zice pe toate. Nu ia in cont faptul ca o sa le creasca oamenilor dobanzile la creditele imobiliare cu cel putin 30%, benzina s-a dublat, energia, cresc toate preturile, razboiul e la granita, doar romanii nebuni s-ar aventura la imobiliare...
O sa vedem cati nebuni sunt!
1.7. pt 1.5 si 1.6 (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de Ban.Cher.Vali în data de 28.03.2022, 21:46)
Da, recunosc Vali nu le zice pe toate.
Da e un mediu puternic inflationist dar pe o structura stagflationista (cum am explicat mai sus).
Imobiliarele probabil ar fi tangibile prin trim.2 sau 3 in 2023. Mai devreme nu e ok, trebuie lasate sa se racoreasca un pic.
Pe burse merg pe un scenariu de crestere taratoare , zig-zagata pana la mijloc de aprilie (15-18-20 apr 2022) cand, in urma unui nou eveniment geopolitic puternic o sa apara cascada masiva rosie de care tot am amintit (mentionata de mine PREA DEVREME pentru 22-23 martie 2022) .... nu conteaza... 1 luna in plus sau minus pentru constientizarea unei piete bear de 12-14 luni ... ce mai conteaza ?
p.s. Caderile nu sunt lente niciodata.
caderile iau liftul (eventual lift cu sufa - sarma de sustinere - rupta) ... urcarile sunt lente ....
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de antonim în data de 28.03.2022, 22:30)
Odată întors trendul pe imobiliare vine trenul peste sectorul construcții, iar de aici e trasă în cofă toată pleiada de sectoare conexe. Să tot plece mii și mii la salarii mai bune, desigur, în aiti.
N-ai să vezi. Căderile de preț pe imobiliare, vor recupera creșterea din 2008. Și mai mult decât atât. Pentru că se suprapun crizele energetice, economică globală și lecuirea consumerismului pentru nătângi.