SUPLIMENT GAMBLING "Nu suntem împotriva niciunei măsuri legislative, dar nici reglementările nu trebuie să fie împotriva noastră"

Reporter: Şi-a revenit sectorul jocurilor de noroc după cei doi ani de pandemie? Ce pierderi au înregistrat companiile din gambling în acea perioadă şi ce strategii au avut pentru a rămâne în piaţă?

Sorin Georgescu: Piaţa de gambling se află încă în plin proces de revenire, după doi ani de pandemie, perioadă care a adus o serie de dezechilibre, atât la nivel macro-economic, cât şi la nivelul fiecărei societăţi în parte. A fost un fel de amorţire socio-economică, de reconfigurare a tot ceea ce ştiam până în acel moment.

Pierderile au fost de la cele materiale, până la cele de personal. Cât priveşte strategiile de a rămâne pe piaţă, ele au depins de gradul de adaptabilitate al fiecărui jucător din industrie.

Pandemia şi restricţiile nu au avut doar un impact financiar, ele au însemnat şi o schimbare de paradigmă, un nou mod de a gândi business-ul şi de a se adapta unei pieţe şi unei societăţi debusolate. Nimic nu mai era predictibil, nimic nu mai funcţiona aşa cum ştiam. Interesant este că industria a reuşit totuşi să se adapteze şi să se reorganizeze într-un termen scurt.

Dincolo de provocări, de necunos­cute, de lipsa predictibilităţii, industria a reuşit să găsească soluţii pentru a supravieţui. Cum este această supravieţuire şi ce urmează după ea? Asta depinde de fiecare companie în parte, iar rezultatele încă nu le vedem pe deplin. Cert este că cei care au înţeles că este nevoie de o schimbare de perspectivă, că pandemia nu a afectat doar business-ul lor, ci întreaga societate, cei care au înţeles că este nevoie de solidaritate, de responsabilitate sunt cei care au rămas în continuare pe piaţă.

Fără îndoială, cea mai importantă lecţie a perioadei de pandemie este aceea că industria jocurilor de noroc a arătat maturitate şi responsabilitate. Am fost prima industrie care a lansat o campanie de vaccinare. Cred că a fost o surpriză pentru toată lumea ca primul pas de responsabilitatea socială să vină de la industria jocurilor de noroc.

Reporter: Ce pierderi au fost înregistrate la bugetul de stat ca urmare a închiderii sălilor de jocuri de noroc în contextul crizei sanitare?

Sorin Georgescu: În primul rând, trebuie să spunem că sectorul jocurilor de noroc este unul dintre cei mai importanţi plătitori de salarii, taxe şi impozite, cu un grad de colectare de peste 99% şi peste 45.000 de locuri de muncă. Ce pot spune este că, în momentul în care funcţionează, industria plăteşte taxe zilnice de aproape 2,5 milioane de euro, bani care ajung la bugetul de stat.

Prin urmare, închiderea sălilor de jocuri nu a afectat doar companiile din domeniu, ci şi statul. Pe de altă parte, toate domeniile au înregistrat pierderi în contextual pandemiei, nu putem spune că pierderile la bugetul de stat au depins doar de industria noastră. Noi am continuat să plătim taxele şi impozitele, chiar şi atunci când am funcţionat cu capacitate redusă şi program redus.

Am înţeles că pandemia nu a fost doar despre noi. Dincolo despre campania de vaccinare despre care v-am vorbit, industria a luat toate măsurile necesare pentru a asigura un mediu sigur consumatorilor, sălile de jocuri nu au reprezentat un risc de infectare pentru populaţie, acest lucru a fost constatat şi de către autorităţi.

Reporter: Ce măsuri guvernamentale au fost adoptate pentru sprijinirea pieţei de profil?

Sorin Georgescu: Dacă vorbim de perioada pandemiei, aceleaşi ca pentru toţi operatorii economici. În momentul în care s-a constat că suntem un mediu sigur, cu risc scăzut de infectare, sălile au început să fie deschise, iniţial la capacitate redusă.

Dacă vorbim de perioada post-pandemică, constatăm faptul că statul a fost nevoit să ia noi măsuri pentru redresare economică, să aplice noi taxe şi impozite, iar industria noastră a fost printre primele vizate. O altă lecţie de supravieţuire.

Reporter: Care sunt principalele probleme ale domeniului şi ce soluţii există pentru remedierea acestora?

Sorin Georgescu: Predictibilitate. Cred că acesta e cuvântul de care indus­tria are nevoie. Avem nevoie de predictibilitate legislativă, de măsuri economice care să fie luate în acord cu specificităţile industriei.

Industria jocurilor de noroc a arătat, în tot acest timp, că este şi matură şi res­ponsabilă. Prin urmare, suntem un partener de dialog sincer, transparent, asumat. Dacă sutem consultaţi, atunci orice măsură care va fi luată va fi în beneficiul statului, dar în acelaşi timp, nu va sufoca o industrie care este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat.

Industria mai are nevoie şi de o comunicare mai bună, are nevoie să comunice mai mult, mai clar, mai bine. Imaginea industriei este construită pe baza unor mituri, vedem adesea doar o faţă a industriei. Şi aici este, în mare parte, responsabilitatea noastră, pentru că ţine de noi să arătăm şi celalaltă faţetă, cea a unei industrii mature, corecte faţă de stat, transparente.

Jocurile de noroc reprezintă o activitate recreativă şi o sursă de divertis­ment. Se uită de multe ori faptul că suntem o industrie de entertainment. Aş aminti aici studiul realizat în primăvara anului trecut de Institutul Ro­mân de Evaluare şi Strategie (IRES), la comanda Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi - Romslot, Asociaţiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc - Rombet şi a Patronatului Organizatorilor de Pariuri din Româ­nia - Romanian Bookmakers. Potrivit acestui studiu, ma­joritatea românilor (61%) care au prac­ticat cel puţin o dată jocuri de noroc consideră industria gamblingului o sursă de divertisment. Românii ştiu că jocurile de noroc sunt despre divertis­ment, iar asta trebuie să nu uităm nici noi.

Reporter: Cum apreciati legislaţia din sector?

Sorin Georgescu: Nu noi suntem cei care facem legile, dar noi suntem cei care trebuie să le respecte şi să aplice măsurile decise de autorităţi. Pentru noi, cei din industrie, este important ca fiecare măsură decisă să fie aplicabilă şi să fie în concordanţă cu specificităţile domeniului nostru de activitate. Tocmai de aceea, reiterăm faptul că este important să existe un dialog între legiuitori şi industrie. Nu suntem împotriva niciunei măsuri, dar nici ele nu trebuie să fie împotriva noastră, ci în sprijinul consumatorilor şi al unei economii viabile. Industria jocurilor de noroc, prin asociaţiile reprezentative, doreşte să fie un partener de dialog cu toate autorităţile de reglementare.

Un prim pas spre dialog a fost făcut la sfârşitul anului trecut, când reprezentanţii industriei, experţii în domeniu, liderii de opinie, autorităţile de reglementare, parlamentarii au stat toţi la aceeaşi masă şi au vorbit despre despre provocările industriei. S-a vorbit despre percepţii versus realitate, des­pre autoreglementare, despre publicitate, iar discuţiile au fost într-un mod transparent şi onest. Vrem să conti­nuăm astfel de întâlniri, pentru că înţelegem pe deplin că o mai bună cunoaştere a industriei înseamnă şi o mai bună reglementare.

Reporter: Ce efecte asupra domeniului, dar si asupra bugetului de stat vor avea cele două proiecte legislative care se află în dezbatere în Parlament?

Sorin Georgescu: Calculele privind efectele asupra bugetului de stat cred şi sper că au fost făcute de către iniţiatorii respectivelor proiecte. Îmi imaginez că atunci când decizi să schimbi ceva există în spate o analiză amănunţită. Dacă vorbim despre efectele asupra domeniului, atunci e greu de dat un răspuns clar. Ce înseamnă proximitate? Care este limita? Cum o stabilim? Dacă jocurile de noroc sunt exclusiv pentru 18+, atunci putem vorbi despre o suprareglementare? Va dispărea industria? Ajută în mod real proximitatea? Care sunt costurile? Care sunt avantajele? Cred ca trebuie să pornim de la toate aceste întrebări. Să ne aşezăm la aceeaşi masă, legiuitor şi industrie, să răspundem la întrebări şi apoi să identificăm soluţia optimă.

Cât priveşte publicitate, noi credem că este nevoie de responsabilitate, interzicerea totală nu este o soluţie. Şi putem să ne uităm la exemplele din alte ţări. Faptul că a fost interzisă publicitatea a însemnat consumatori mai puţini? Pe de altă parte, vă garantez că industria este interesată de o reglementare corectă din acest punct de vedere. Şi da, este nevoie şi de o autoreglementare şi de mai multă responsabilitate. Asociaţiile din domeniu au în mod permanent un dialog şi discută în mod constant despre cum să păstrăm industria la nivelul de maturitate şi de responsabilitate de care a dat dovadă în pandemie, spre exemplu. Suntem entertainment şi în zona asta trebuie să rămânem, acesta este principalul mesaj al industriei.

Atunci când iei o decizie, când aplici o măsură legislativă trebuie să ştii exact cui i se aplică şi dacă este func­ţională.

Vă dau un exemplu recent - există o sentinţă din luna ianuarie, dată de o instanţă din Belgia, potrivit căreia regis­trul de acces în sălile de pariuri intră în conflict cu GDPR. Avem şi în Româ­nia o lege asemănătoare, pentru care însă nu există norme de aplicare. Despre asta este vorba: dacă stabilim o anumită măsură, hai să vedem cum o putem aplica, iar pentru asta este nevoie de dialog, de cunoaştere a domeniului. De aceea, reiterez faptul că indus­tria este deschisă oricăui dialog, doar să fim întrebaţi, consultaţi.

Şi mai este un exemplu, tot recent. În Liechtenstein a fost respins cu majoritate referendumul privind propunerea de interzicere a cazinourilor. Chiar Principele Hans Adam al II-lea s-a pronunţat împotriva interdicţiei, la fel şi Guvernul, care a susţinut că indus­tria de gambling este o sursă importantă de venit, iar interdicţia este o măsură prea drastică pentru rezolvarea problemelor precum dependenţa.

Depinde foarte mult de cum te raportezi la industrie, dacă te raportezi ca la un domeniu al divertismentului, ca la un plătitor corect la stat sau dacă te raportezi emoţional, în funcţie de percepţii.

Poate puţină lume ştie, dar industria jocurilor de noroc nu este doar unul dintre cei mai importanţi sponsori ai sporturilor, susţinem şi cultura. Un procent de 4% din sumele colectate la bugetul de stat de la operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc este direcţionat anual către Fondul cinematografic pentru încurajarea şi susţinerea industriei cinematografice. Mai avem o lege de la sfârşitul anului trecut prin care s-a stabilit că firmele din domeniul jocurilor de noroc trebuie să plă­tească o contribuţie de 0,5% din veniturile realizate către Fondul Cultural Naţional.

Veţi vedea în curând o serie de iniţiative venite din partea industriei, prin care vom sprijini atât cultura, cât şi educaţia. Educaţia financiară este extrem de importantă şi este soluţia pentru multe dintre problemele cu care se confruntă societatea românească.

Reporter: Cum influentează războiul de la graniţă sectorul jocurilor de noroc şi ce efecte are actualul cadru macro-economic asupra domeniului de gambling?

Sorin Georgescu: Nu cred că putem să vorbim despre o influenţă directă a războiului asupra activităţii jocurilor de noroc, însă cu siguranţă există o influenţă în ceea ce priveşte încrederea consumatorilor, precum şi costurile. Vorbim despre aceeaşi influenţă ca în toate sectoarele economice.

De asemenea, anul 2023 va fi complicat din punct de vedere al preţurilor echipamentelor, al termenelor de livrare sau al costurilor utilităţilor. Probabil vor creşte şi costurile cu resursa umană. Nu ne simţim speciali din acest punct de vedere. Sperăm doar ca peste toate aceste realităţi să nu vină şi alte măsuri care să complice şi mai mult activitatea.

Reporter: Cum apreciaţi fiscalitatea din domeniu?

Sorin Georgescu: Apreciem fiscalitatea ca fiind lipsită de predictibilitate. După modificarea Codului Fiscal, în vara anului 2022, în acest an faţă de anul trecut taxele din industria jocurilor de noroc au crescut cu peste 30%. Estimăm, în 2023, o sumă de 200-300 de milioane de euro în plus - taxe specifice industriei de jocuri de noroc. După pierderile provocate de închiderea sau de limitarea activităţii în 2020 şi 2021, taxele au crescut considerabil în vara anului 2022. Costurile operaţionale au crescut considerabil şi orice mărire a taxelor conduce la oprirea investiţiilor sau/şi la închiderea locaţiilor. Gradul de colectare, de peste 98%, poate fi afectat considerabil de majorarea taxelor, astfel încât taxele vor fi mai mari, dar suma colectată la bugetul de stat va fi mai mică.

Reporter: Ce investiţii derulează acum organizatorii de jocuri de noroc?

Sorin Georgescu: Este greu să vorbeşti despre investiţii într-o perioadă dificilă din punct de vedere economic, dar cert este că vom investi în calitatea personalului, în siguranţa şi în încrederea consumatorilor de divertisment responsabil.

Reporter: Ce acţiuni întreprind organizatorii de profil pentru a veni în întâmpinarea unui joc responsabil?

Sorin Georgescu: În primul rând, avem Asociaţia Joc Responsabil, un program susţinut exclusiv de către industrie, singurul dedicat peroanelor care se confruntă cu probleme de joc. Există o linie telefonică gratuită, prin care se oferă consiliere de specialitate gratuită, sunt o serie de programe, de materiale de informare cu privire la jocul responsabil. Tot acest sprijin a venit la iniţiativa industriei. Iar în prezent, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc şi Asociaţia Joc Responsabil au semnat un protocol de colaborare şi sprijin reciproc în identificarea, dezvoltarea şi promovarea în comun a programelor informative şi de con­şti­entizare privind participarea responsabilă la activitatea de jocuri de noroc.

Vreau să subliniez, însă, că toate aceste iniţiative nu sunt suficiente dacă, în viitor, ca societate, nu inves­tim în educaţia financiară. Industria va face un pas spre a susţine şi demara proiecte în acestă direcţie, dar este nevoie de sprijin şi de parteneriat cu statul român. Iar aici nu vorbim despre binele unei industrii, vorbim despre binele unei societăţi.

Reporter: Care sunt tendinţele din piaţă - se cunoaste o trecere a jucatorilor din offline în online?

Sorin Georgescu: Cred că după pandemie cu toţii am încercat să ne recuperăm normalitatea. Astfel, cred că, în general, consumul revine la echilibrele anterioare, iar despre industria jocurilor de noroc aşteptăm raportările anului 2022, în această primăvară. Cred că operatorii online beneficiază de o evoluţie generală a tehnologiei pe care operatorii offline trebuie să o combată prin creativitate, pe fondul crizei de resursă umană.

Reporter: Cu ce rezultate a încheiat anul trecut piaţa de gambling?

Sorin Georgescu: Cred că vom vedea o creştere a veniturilor în anul 2022 faţă de 2021 cu 15-20%, ca urmare a inflaţiei şi a faptului că, în primul trimestru din 2021, aveam în continuare restricţii de program şi suprafaţă.

Reporter: Cum a evoluat tehnologia din domeniu şi tipurile de jocuri?

Sorin Georgescu: Tehnologia utilizată în industria jocurilor de noroc a evoluat, în special datorită segmentului de online. Evoluţia platformelor, a furnizorilor de conţinut şi acumularea datelor de către operatori îşi vor spune cuvântul în următorii ani.

Tipurile de jocuri de noroc prezente pe piaţă au stagnat, astfel că sunt aceleaşi de dinainte de pandemie.

Reporter: Care sunt cele mai populare jocuri?

Sorin Georgescu: Ce mai populare jocuri sunt cele cu fructe şi simboluri, cu tradiţie în piaţa jocurilor de noroc. Acestă realitate va fi influenţată în următorii ani de producătorii de conţinut pentru online, prin interactivitate, grafică şi sunet.

Reporter: Care sunt perspectivele sectorului?

Sorin Georgescu: Industria de jocuri de noroc este una dintre industriile de entertainment peste 18 ani. Pers­pectivele industriei vor fi influenţate de societate şi Parlament în următorii ani, în funcţie de maniera în care indus­tria alege să îşi asume şi să respecte rolul şi poziţia pe care le are în societate.

Ne aşteptăm să vedem aceleaşi creşteri ca şi în consum, astfel încât, în următorii zece ani, industria să crească de la valoarea de două miliarde la trei miliarde euro.

Reporter: Mulţumesc!