SUPLIMENT GAMBLING / PROIECTE LEGISLATIVE FĂRĂ STUDII DE IMPACT BUGETAR ŞI ANTREPRENORIAL Industria jocurilor de noroc, sub asediul parlamentarilor

Parlamentarii par decişi să interzică total publicitatea jocurilor de noroc în mass-media audio-vizuală şi pe site-urile de presă, precum şi desfăşurarea activităţii jocurilor de noroc în spaţii care se află la mai puţin de 300 de metri de unităţile de învăţământ, spitale, biserici şi instituţiile de cultură.

Trei proiecte legislative (PL-x nr.536/2022, care aşteaptă de aproape patru luni un raport de la Comisia de buget-finanţe, unul iniţiat de USR, în Camera Deputaţilor şi L37/2023, la Senat, care urmează să fie discutat în comisiile de specialitate până în 28 februarie, inclusiv) vor reglementa definitiv activitatea din domeniul cazinourilor, jocurilor de noroc, pariurilor sportive şi loteriilor (chiar şi pe cea a Loteriei Naţionale).

În ceea ce priveşte proiectele de la Camera Deputaţilor, iniţiativa legislativă a USR prevede eliminarea sălilor de jocuri de noroc din apropierea şcolilor, a locurilor de joacă pentru copii, dar şi a centrelor culturale, spitalelor şi bisericilor.

"E clar că în România ne confruntăm cu un fenomen deosebit de nociv, al patimei jocurilor de noroc. Noi trebuie să avem grijă ca generaţiile următoare să aibă informaţiile să ia nişte decizii mai bune, nu să vadă, zi de zi, în jurul şcolilor păcănele. Proiectul depus este un prim-proiect dintr-un pachet mai amplu pe care îl pregătim în scopul protejării populaţiei de această patimă", a afirmat, la depunerea proiectului, Diana Stoica, deputat USR şi membru în Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor.

Filip Havârneanu, deputat USR şi membru în Comisia pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor, ne-a transmis: "Proiectul pe care l-am depus îşi propune să reglementeze domeniul jocurilor de noroc, în sensul de a îndepărta aşa-numitele păcănele din proximitatea şcolilor. Au apărut ca ciupercile după ploaie în jurul unităţilor de învăţământ şi sunt un exemplu negativ pentru toţi elevii. Cunoaştem situaţii în care elevii ies şi în pauze ca să joace în aceste săli de jocuri de noroc şi nimeni nu acţionează. Nu pot exista astfel de entităţi în preajma şcolilor sau locurilor de joacă, deoarece numărul adolescenţilor sau tinerilor care sunt tentaţi să încerce este în creştere. Persoanele care sunt deja dependente solicită ajutor şi nu putem tolera să avem mai multe cazinouri decât biblioteci, de exemplu. Păcănelele înseamnă un profit obţinut din slăbiciunea româ­nilor şi îmi place să cred că vrem să oferim o altă variantă de educaţie şi promovare a felului în care poţi avea succes în viaţă".

• Copiii şi tinerii, în grupele de risc la ludomanie

Printre semnatarii acestui proiect legislativ se numără parlamentari de la toate formaţiunile politice, care doresc ca activităţile de jocuri de noroc să nu se mai desfăşoare în perimetrele actuale.

"Scopul demersului nostru este în primul rând protejarea sănătăţii. În unele ţări civilizate această industrie este interzisă de tot, iar în alte state activităţile respective sunt localizate la marginea ora­şelor şi nu în interiorul acestora. De aceea, sunt de acord cu iniţiativa legislativă a celor de la USR, pe care am semnat-o şi eu, prin care la mai puţin de 300 metri de şcoli nu vor mai fi păcănele şi cazinouri", ne-a spus deputalul Adrian-Felician Cozma, vicepreşedinte al PNL.

Legislaţia în vigoare (OUG 77/2009) interzice doar ca sălile de jocuri de noroc să fie în incinta unităţilor de învăţământ, a campusurilor aferente acestora, a centrelor de cultură, spitalelor şi bisericilor. Proiectul USR propune ca interdicţia să fie extinsă şi pe o rază de 300 de metri faţă de acestea. Problema dependenţei de jocuri de noroc în rândul minorilor a fost observată şi de către Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc, care a organizat, în anul 2019, o structură distinctă, res­pectiv Serviciul Promovare Joc Responsabil. În anul 2020 au fost scoase la concurs un număr de posturi din cadrul acestui serviciu, însă ca urmare a pandemiei de COVID-19, Oficiul a decis anularea concursului.

Mai mult, potrivit răspunsului formulat de Ministerul Sănătăţii în cursul lunii ianuarie 2023 la o interpelare de anul trecut a deputatului Adrian Cozma privind cazurile de ludomanie înregistrate la nivelul întregii ţări, reiese că acestea sunt distribuite în aproape toate judeţele şi că sunt mai numeroase la persoanele cu vârste între 13 ani şi 35 de ani.

În ceea ce priveşte proiectul aflat în Senat, privind interzicerea publicităţii jocurilor de noroc în mass-media audiovizuală şi pe site-urile şi paginile de pe reţelele de socializare ale mijloacelor mass-media, iniţiatorul acestui proiect de act normativ, deputatul liberal Adrian-Felician Cozma, ne-a transmis: "Putem observa că, în ultima perioadă, avem de-a face cu o publicitate agresivă în acest domeniu. Este suficient să mergi pe străzile din Bucureşti şi constaţi că nu există stradă fără vreun panou publicitar la acest tip de activitate. Nu mai vorbesc despre marile intersecţii din Bucureşti, unde pe toate blocurile sunt afişe cu reclame la cazinouri. Nimeni nu vrea să interzică jocurile de noroc, pariurile sportive sau păcănelele, dar publicitatea agresivă, de tipul celei în care în trei minute la televizor ai cinci spoturi publicitare pentru pariuri sportive sau jocuri de noroc, nu este în regulă".

• Adrian Cozma: "Sănătătatea populaţiei, mai presus de impactul bugetar"

Curios este că în cuprinsul iniţiativei de proiect de act normativ nu există niciun studiu de impact cu privire la consecinţele interzicerii totale a publicităţii comerciale a cazinourilor, jocurilor de noroc şi pariurilor sportive la posturile TV şi pe site-urile mass-media. Este binecunoscut faptul că majoritatea posturilor TV de sport şi a cotidianelor sportive au contracte de publicitate cu firmele din acest domeniu de activitate. Mai mult, probabil că o bună parte din sumele obţinute din aceste contracte sunt folosite pentru achitarea drepturilor de televiziune pentru transmiterea live, gratuit, a tuturor partidelor de fotbal din Superliga naţională de fotbal şi din Liga 2, precum şi din alte campionate de fotbal din străinătate. Totodată, fosta Liga 1 se numeşte de anul trecut Superliga, iar principalul sponsor este chiar o companie din domeniul jocurilor de noroc - Superbet. Anterior, Liga 1 era sponsorizată tot de o companie din domeniul jocurilor de noroc - Casa Pariurilor. Cu alte cuvinte, organizatorii acestor competiţii sportive au contracte de publicitate în derulare cu companiile respective, au afişaj electronic sau prin panouri pe arenele sportive şi va fi imposibil ca numele şi reclamele acestor companii să fie evitate în timpul transmisiunilor directe a meciurilor de fotbal. Totodată, unele echipe din Superligă sunt sponsorizate de companii din domeniul jocurilor de noroc şi au trecut pe tricourile de joc numele acestor companii, cum ar fi de exemplu Betano. Este evident că într-o transmisie live aceste reclame vor apărea pe ecranul televizorului. Proiectul de lege nu spune nimic cu privire la acest lucru, nici la contractele aflate în derulare, ci doar că publicitatea este interzisă cu desăvârşire. Un alt aspect omis de iniţiatorii proiectului este faptul că prin interzicerea inclusiv a promovării pariurilor sportive şi a loteriilor - ce vor face cu extragerile Loteriei Naţionale care de zeci de ani sunt transmise live pe diferite posturi de televiziune? - este posibil ca activitatea din acest domeniu să scadă şi să înregistrăm o creştere a numărului şomerilor.

Referitor la toate aceste întrebări de mai sus, Adrian Cozma ne-a spus: "Raţionamentul televiziunilor de sport privind publicitatea nu mă interesează. Eu nu sunt trimis în Parlament pentru televiziunile de sport, ci sunt trimis să reprezint oamenii, iar sănătatea oamenilor şi a copiilor noştri sunt mai importante decât Digisport 1, Digisport 2, 3 sau 4, ori Primasport. Avem o publicitate deja agresivă care induce ideea că jocurile de noroc ar face parte din normalitate. Avem publicitate la cazinouri cu tot felul de ursuleţi, cu drăcuşori, tip desene animate, ca să capteze deja tinerii şi copiii de 14-15 ani. Nu mă interesează impactul bugetar, ci mă interesează impactul asupra vieţii. Va fi interzisă publicitatea şi pentru Loteria Naţională. Este tot un joc de noroc, aşa că nu mă interesează că este vorba despre Loteria Naţională. Cine vrea să parieze, să joace, o poate face în continuare. Nu le interzicem, dar nu trebuie să permitem ca această industrie să folosească metoda picăturii chinezeşti introducând în mintea oamenilor că nu e nimic rău să parieze şi să joace la păcănele".

• Filip Havârneanu: "Reclamele la jocurile de noroc - o falsă imagine a luxului de jucător"

Filip Havârneanu, deputat USR, a completat: "Aceste activităţi explorează vulnerabilitatea oamenilor, fie ei adulţi sau copii, iar indus­tria jocurilor de noroc a devenit una agresivă în promovare. Sunt ţări în care a fost interzisă orice formă de publicitate, cum ar fi Republica Moldova. Românii sunt consumatori de TV, iar reclamele care rulează acum puţin după ora 23.00 sunt exact ca o invitaţie de a pierde bani fără măsură, sunt o falsă imagine a luxului de jucător. Nu voi face nicio concesie legislativă punând în balanţă viaţa jucătorilor dependenţi care vor să îşi revină şi familiile acestora îndatorate şi dis­perate".

Amintim că, recent, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu a afirmat că dezbaterea şi adoptarea legii 37/2023 se va face în procedură de urgenţă, aşa cum a stabilit Biroul Permanent al camerei superioare a Parlamentului.

"Această dependenţă a tinerilor, a cetăţenilor, de jocurile de noroc este realmente o plagă a societăţii româneşti. Proiectul prevede ca aceste firme, companii, care îşi fac publicitate cu jocurile de noroc, să aibă interdicţie legală de a mai face reclamă comercială online şi la TV pe acest domeniu de activitate. Am iniţiat acest proiect după modelul Republicii Moldova care, la sfârşitul anului trecut, a adoptat legislaţia prin care interzice orice publicitate a jocurilor de noroc, loteriilor şi pariurilor sportive. Deschideţi astăzi orice pagină de ziar online, deschideţi orice canal TV după o anumită oră, după-amiază, şi o să vedeţi cum reclama de pe online şi reclama de pe TV sunt preponderent legate de acest subiect al jocurilor de noroc, al pariurilor sportive, şi aşa mai departe", a spus Alina Gorghiu.

Ea a precizat că propunerea legislativă înregistrată la Senat sub denumirea L37/2023 va fi amendată în sensul interzicerii difuzării, afişării oricărei forme de comunicare comercială audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri sportive, prin prisma următoarelor elemente: detalierea plajei de acţiune a interzicerii promovării şi stimulării populaţiei participării la jocuri de noroc şi pariuri sportive şi afişarea ratei de câştig pe aparate. "Toţi cei care joacă jocuri de noroc, toţi cei care participă la pariuri sportive, au sentimentul acesta al câştigului implicit, dar în realitate lucrurile stau complet altfel. Aceas­t­ă iluzie că se obţin câştiguri rapide şi substanţiale, din păcate afectează cel mai mult tinerii din Româ­nia. Tinerii sunt cei care trebuie protejaţi şi această iniţiativă legis­lativă cred eu că va fi susţinută de toţi colegii mei", afirmă Alina Gorghiu.

Potrivit formei iniţiale a proiectului legislativ L37/2023 pentru completarea art. 29 din Legea nr. 504/2002 a audiovizualului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea, se va introduce în Legea nr. 504/2002 a audiovizualului, la articolul 29 un nou alineat, alin. 5o, cu următorul cuprins: "Orice formă de comunicare comercială audiovizuală pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri este interzisă".

Prin acelaşi act normativ ar urma ca, la articolul 6 din Legea 148/2000, să fie introdusă litera k, cu următorul cuprins: "favorizează apariţia şi instalarea adicţiilor definite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii". Tot în aceeaşi lege se va introduce articolul 14±, cu textul "Se interzice orice formă de publicitate pentru cazinouri, jocuri de noroc sau pariuri".

Încălcarea acestei dispoziţii va fi sancţionată conform art.23 alin.(1), lit.c, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.

Conform expunerii de motive, proiectul de lege a fost iniţiat "având în vedere decizia recentă a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, potrivit căreia dependenţa de jocurile de noroc a fost introdusă în categoria bolilor psihice extrem de grave şi luând în considerare incidentele tot mai numeroase înregistrate în România (mai multe sinucideri determinate de pierderile ma­teriale iremediabile; pierderea locului de muncă; destrămarea familiilor; pierderea tutelei copiilor, etc.)".