SUPLIMENT IC&T / ANCOM: România - peste media europeană la penetrarea, acoperirea, viteza, calitatea şi preţurile din domeniul Telecom

Reporter: Ne aflăm între pandemie şi război. Cum afectează această situaţie sectorul dumneavoastră de activitate?

ANCOM:La fel ca multe alte sectoare economice, şi domeniul comunicaţiilor şi al serviciilor poştale resimte efectele undei de şoc provocate de războiul din Ucraina. Încă din primele zile ale invaziei, operatorii din România au oferit ajutor umanitar refugiaţilor ucraineni: operatorii de comunicaţii electronice au oferit gratuităţi pentru roaming internaţional, apeluri internaţionale sau chiar zeci de mii de cartele gratuite. De asemenea, interesul sporit pentru internetul satelitar, care nu are nevoie de infrastructură la sol, poate aduce beneficii pe termen scurt şi îmbunătăţi dinamica competitivă pe termen lung. Pentru a face faţă creşterilor traficului, operatorii au crescut capacitatea în anumite părţi ale reţelelor, au decongestionat anumite legături între reţele şi, de asemenea, acordă atenţie sporită atacurilor cibernetice. Şi reţelele poştale din România s-au implicat în acţiuni umanitare în beneficiul cetăţenilor din Ucraina: au pus la dispoziţie infrastructura pentru colectarea şi distribuirea ajutoarelor umanitare donate pentru oamenii afectaţi de războiul din ţara vecină. Alături de celelalte companii poştale europene, Poşta Română a instituit tarife zero pentru coletele livrate către Ukrposhta şi care poartă înscrisul "Ajutor Umanitar/Humanitarian Aid", respectiv pentru coletele distribuite refugiaţilor ucraineni din România.

Reporter: Cum arată piaţa de telecom după ultimele crize? Cum s-a modificat raportul cerere/ofertă în ultimele 24 luni?

ANCOM: Datele statistice ale pieţei comunicaţiilor electronice pentru ultimii doi ani au relevat multe surprize: inversări de tendinţe, abateri de la dinamica obişnuită, răsturnări ale unor clasamente. Impulsionat de criza sanitară, traficul de internet fix a cunoscut creşteri de peste 50% în 2020 faţă de finele lui 2019, în timp ce traficul de internet mobil a înregistrat creşteri de 30%. În această perioadă, numărul conexiunilor de internet fix din mediul rural a crescut într-un ritm mai accelerat faţă de mediul urban, fapt ce a contribuit la reducerea decalajului urban-rural.

După creşterile excepţionale înregistrate în anul 2020, numărul de noi conexiuni şi traficul de internet revin la ritmurile susţinute de creştere pre-pandemie, cererea robustă fiind în continuare alimentată de digitalizarea activităţilor socio-economice.

Conform datelor statistice aferente anului 2021, la finele anului trecut erau 6,1 milioane de conexiuni la internetul fix, în creştere cu 7% faţă de anul 2020. Dintre acestea, 3,9 milioane erau în mediul urban (+4%) şi 2,2 milioane în cel rural (cu o creştere semnificativă de 13%). Foarte important este faptul că peste 80% din conexiunile de internet fix din România permit viteze de descărcare de peste 100 Mbps. În mediul rural, această pondere era de 78%, în creştere de la 65% la finele lui 2020. La sfârşitul lui 2021 se înregistrau 21,2 milioane de conexiuni la internetul mobil (+ 4% comparativ cu perioada anterioară).

Reporter: Se mai poate vorbi de perspective de dezvoltare în viitorul apropiat?

ANCOM: Cu siguranţă, da. Sectorul comunicaţiilor electronice este caracterizat de progres tehnologic rapid, iar digitalizarea accelerată a unor activităţi socio-economice pe fondul pandemiei COVID-19 continuă, în prezent fiind alimentată de creşterile de eficienţă alocativă şi productivă asociate.

Sub aspect legislativ, următorii ani vin cu o serie de schimbări, urmarea iminentei transpuneri în legislaţia naţională a prevederilor Codului European al Comunicaţiilor Electronice. Actul normativ vizează facilitarea implementării noilor tehnologii, stimularea partajării elementelor de infrastructură, contribuind la creşterea acoperirii cu reţele şi servicii de comunicaţii electronice, reglementarea pieţelor din sectorul comunicaţiilor electronice şi urmărind facilitarea deschiderii voluntare de către furnizori a accesului la propriile reţele şi realizarea de investiţii în comun. De asemenea, va încuraja instalarea reţelelor de foarte mare capacitate. Documentul va aduce şi noi reglementări privind administrarea şi gestionarea spectrului de frecvenţe radio. Acordarea licenţelor de utilizare a spectrului va contribui semnificativ la introducerea noilor tehnologii pe teritoriul României şi la reducerea decalajului dintre mediul rural şi cel urban, care constituie una dintre provocările pieţei noastre. Nu în ultimul rând, Codul urmăreşte creşterea gradului de protecţie a utilizatorilor finali, prin creşterea de către furnizori a componentei de informare precontractuală. Impactul acestui act normativ va fi vizibil prin efectele pe care le va avea atât asupra operatorilor de pe piaţă, cât şi a utilizatorilor, pe termen scurt, mediu şi lung.

Reporter: Începutul lunii mai a stat sub semnul atacurilor cibernetice îndreptate împotriva mai multor instituţii importante din ţara noastră. Sunt autorităţile pregătite pentru un astfel de asalt?

ANCOM: Mai multe instituţii s-au confruntat cu întreruperi temporare ale serviciilor online, ulterior redevenite disponibile, operaţionale, după intervenţia specialiştilor. Sistemele IT evoluează, de asemenea şi căile de atac asupra acestora, iar sistemele de securitate trebuie adaptate continuu. Nimeni nu poate garanta imunitate 100% în faţa atacurilor, rezilienţa fiind importantă. ANCOM urmăreşte cu maximă atenţie evoluţiile în acest sector, iar de-a lungul timpului a luat diverse măsuri de siguranţă pentru a preveni pierderi de date importante sau disfuncţionalităţi iremediabile.

Reporter: Care sunt oportunităţile aduse de criza sanitară pentru sectorul pe care activaţi?

ANCOM: Printre oportunităţile aduse de criza sanitară în sectorul de comunicaţii electronice se numără extinderea reţelelor de comunicaţii electronice în zone insuficient deservite sau chiar în zone albe, precum şi conectarea multor gospodării la internet, în special în mediul rural.

O serie de comportamente de consum online dobândite în perioada pandemiei (cumpărături online, informare, distracţie etc.) se menţin odată cu intrarea în normalitate. Similar, cererea pentru servicii publice digitale va continua evoluţiile rapide.

Reporter: Ce decizii trebuie să ia autorităţile în acest moment pentru a dezvolta ţara noastră din punct de vedere digital şi pentru a reduce decalajele faţă de statele din Uniunea Europeană? Este pregătită România să evolueze în acest domeniu, după furtuna de evenimente din 2022?

ANCOM: Criza sanitară din ultimii doi ani a accelerat procesul de digitalizare a României în mai multe domenii, pentru a putea asigura continuitatea activităţilor. Chiar dacă ţara noastră beneficiază de servicii de comunicaţii electronice de calitate, trebuie pus accent pe educaţia digitală şi, totodată, pe securitatea cibernetică.

Indicele economiei şi societăţii digitale arată foarte clar că, măsurată la performanţele sectorului telecom în termeni de acoperire, penetrare, viteze, calitate şi preţuri, România este peste media europeană, însă suntem deficitari la trei categorii majore, în raport cu celelalte pieţe UE. Progresele făcute în România nu ţin pasul cu progresele în materie făcute de alte state membre în ceea ce priveşte competenţele digitale, integrarea digitalului în afacerile firmelor, în produse şi servicii şi serviciile publice digitale.

În acest context, autorităţile centrale şi locale trebuie să se implice în proiecte menite să contribuie la creşterea gradului de digitalizare în comunităţile de care sunt responsabile, atât prin digitalizarea serviciilor comunitare, cât şi prin reducerea barierelor (birocratice, financiare etc.) în calea extinderii reţelelor de comunicaţii electronice către zonele mai puţin atractive comercial.

Vedem, astfel, proiecte dedicate digitalizării în mai multe aspecte ale vieţii cotidiene a cetăţenilor: fie că vorbim despre "smartificarea" oraşelor prin parcări digitalizate, aplicaţii pentru mijloacele de transport, instalarea de zone hot spot, contoare inteligente, energie verde, fie că ne referim la informatizarea relaţiei cetăţean-autorităţi, prin digitalizarea serviciilor publice la nivel local sau central.

Pentru că în toate aceste proiecte sunt implicate echipamente inteligente şi pentru a veni în întâmpinarea tuturor celor care dezvoltă astfel de proiecte, ANCOM a demarat proiectul SMART, care are drept scop identificarea şi verificarea echipamentelor radio utilizate pentru furnizarea noilor servicii (IoT, M2M, SRD-uri, RFID-urui, echipamente de proximitate din categoria dispozitive cu rază scurtă de acţiune-SRD) în administraţia publică locală şi centrală, educaţie, cultură, sport, medii industriale sau medicale etc.

De asemenea, un instrument important pentru piaţă este Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) care are ca ţinte, printre multe altele, tranziţia către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 şi stimularea investiţiilor private pentru dezvoltarea reţelelor de foarte mare capacitate. În acest sens, PNRR finanţează implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicaţii prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe zonele albe, acest obiectiv urmărind ca 945 de sate din zonele albe să fie conectate la servicii de acces la internet de foarte mare viteză la o locaţie fixă.

Reporter: Mulţumim!